Cum aflam cat de departe este furtuna * Pericol pe timp de furtuna

Pericol pe timp de furtuna

*Ana Deveanu blog

*Foto:Licenta PEXELS

O furtună vine adesea în mod neașteptat și poate ajunge la o persoană aproape oriunde. În mod ideal, atunci când te prinde acasă, de obicei nu prezintă niciun risc. Cu toate acestea, este diferit atunci când ești prins de o furtună în pădure, în aer liber sau în timp ce faci drumeții. O astfel de situație poate pune viața în pericol și aproape în fiecare vară, ca urmare a trăsnetului, o viață umană se stinge. Ce să faci atunci sau să nu faci atunci când te prinde o furtună în natură?

Cum să aflăm cât de departe este furtuna?

Când o furtună în natură te prinde, este bine să știi cât de departe este de tine. Puteți afla numărând timpul dintre vizionarea fulgerului și auzul tunetului. Aceste două fenomene apar în timpul unei furtuni în același timp, dar sunetul se răspândește mult mai lent, la o viteză de 330 m / s. Pentru a calcula distanța aproximativă a unei furtuni, înmulțiți numărul de secunde de la bliț la estompare cu viteza sunetului în aer , adică 330. De exemplu, numărul de secunde de la fulger la estompare este 10, deci calculăm distanța furtunii 10 sx 330 metri = 3.300 metri. Deci furtuna este la peste 3 kilometri distanță de tine. Dacă timpul dintre fulgere și tunet este mai mic de 5 secunde, există pericolul și ar trebui să vă ascundeți imediat.

                                                           *VA URMA

Duiliu ZAMFIRESCU *Mason

ZAMFIRESCU, Duiliu (1858-1922) Scriitor, avocat şi diplomat

*Ana Deveanu blog

*Foto:Licenta PEXELS

Secretar de legaţie la Roma (1888-1906), Atena (1892) şi Bruxelles (1892-1894) şi membru în Comisia Europeană a Dunării. Opera sa literară cuprinde lirică romantică (“Imnuri pagâne”), nuvele, traduceri, corespondenţă şi romane de observaţie socială şi caracterologică (ciclul Comăneştenilor: “Viaţa la ţară”, “Tănase Scatiu”, “În război”, “Îndreptări”, “Ana”). Membru al Societăţii literare „Junimea“ (1883), membru corespon­dent (1898) şi titular (1908) al Academiei Române, al cărei vicepreşedinte a fost în 1918.

Iniţiat, se pare, în Loja ieşeană Steaua României, în anul 1867; la 18 noiembrie 1867 a primit gradul de Com­panion în aceeaşi lojă.

Traian VUIA (1872-1950 ) * Mason

VUIA, Traian (1872-1950) Inginer şi inventator, pionier al aviaţiei mondiale, constructorul primului avion din lume, brevetat în Franţa în 1903.

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

A mai inventat un generator original de abur cu randament termic mare, brevetat în mai multe ţări. Membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919); a participat în mişcarea de rezistenţă în cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind preşedintele Frontului Naţional Român din Franţa.

A fost iniţiat la 4 august 1919, în Loja pariziană Ernest Renan, împreună cu Al. Vaida-Voevod şi cu ceilalţi membri ai delegaţiei române participanţi la Conferinţa de Pace de la Paris.

                                                     *VA URMA

Tudor Vladimirescu * Mason

VLADIMIRESCU, Tudor

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

Referindu-se la calitatea de iniţait a acestuia, col. dr. Mircea Dogaru precizează: “încă enigmaticul Tudor Vladimirescu nu numai că se încăpăţâna să se adreseze cu “Fraţilor” şi “Fraţi locuitori ...”, dar şi avea, în pofida zbuciumului unor istorici patrioţi talibani de ieri şi de astăzi, legături cu o societate patronată de ţarul Alexandru I, pe care o numim încă Eteria deşi se numea, în realitate, “Philike Hetairia” (Societatea Frăţia).

                                                     *VA URMA

Ion VOINESCU II(1816-1855) *Mason

VOINESCU II, Ion (1816-1855) Ofiţer şi om politic

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

Maior în oştirea Ţării Româneşti (1836), aghiotant domnesc (1841), secretar al „Asociaţiei literare“ (1845), participant la Revoluţia de la 1848. În 1847 făcea parte din Loja Frăţia.

                                                            *VA URMA

Alexandru VAIDA-VOEVOD(1872-1950) *Mason

VAIDA-VOEVOD, Alexandru (1872-1950) Medic şi om politic

*Ana Deveanu blog

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

În timpul studiilor de medicină efectuate la Viena, salută delegaţia română care a adus aici Memorandumul (1892) şi participă la organizarea unui congres care critica stă­pânirea maghiară în Transilvania (1896). Conducător al Partidului Naţional Ro­mân din Transilvania şi al Partidului Naţional-Ţărănesc, reprezentant al românilor din Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, citeşte în 1918 în acest Parlament, Declaraţia de valorificare a dreptului de autodeterminare al Naţiunii Române. A fost ales de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia
(1 Decembrie 1918), membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei (1918-1920) şi membru al delegaţiei care a prezentat regelui Ferdinand I, Actul Unirii. Dan Amedeo Lăzărescu îi prezintă astfel activitatea: „Între decembrie 1919 şi martie 1920 s-a aflat în fruntea Guvernului României, calitate în care, după întoarcerea lui Ionel Brătianu, a condus delegaţia ţării noastre la Conferinţa de Pace de la Paris. A fost ministru de Interne (de trei ori – n.n.) în guvernele formate de Partidul Naţional-Ţărănesc (10 noiembrie 1928–6 iunie 1930 şi 13 iunie–9 octombrie 1930) şi apoi din nou prim-ministru (6 iunie–10 august 1932 şi 4 ianuarie–13 noiembrie 1933). În martie 1945 a fost arestat, iar apoi deţinut cu do­miciliu forţat până la sfârşitul vieţii“.

După Dan Amedeo Lăzărescu, Vaida-Voevod a solicitat primirea în Loja intelectuală Ernest Renan, în primele luni ale anului 1919: „După ce Brătianu a semnat în numele României, la 28 iunie 1919, Tratatul de Pace cu Germania, în Galeria oglinzilor din Castelul de la Versailles, el a părăsit Parisul şi a revenit în ţară...“. În acest context, Vaida-Voevod a fost audiat la 7 iulie 1919, în vederea iniţierii care a avut loc abia la 4 august, fiind primit ucenic în loja în care a solicitat acest lucru. La 20 septembrie 1919 a participat la Paris, ca invitat spe­cial, la şedinţa de închidere a Conventului anual al Marelui Orient de Franţa. În calitatea lui, recunoscută, de membru al Marelui Orient, Vaida a avut prilejul să trateze cu Clemenceau şi cu George Lloyd, ei înşişi membri ai acestei societăţi secrete, în cu totul alte condiţii decât Ionel Brătianu. Pe bună dreptate, V. V. Tilea aprecia în lucrarea sa “Acţiunea diplomatică a României”, publicată în 1925, că Alexandru Vaida-Voevod a ştiut “să construiască pretenţiilor noastre o bază armonizată cu interesele Aliaţilor, izbutind să câştige României, în scurt timp, locul şi rolul cel mai important între toate statele Europei Centrale şi Orientale“.

După Horia Nestorescu-Bălceşti, la 21 iunie 1923, Vaida-Voevod a fost ales Membru Emerit al Suveranului Sanctuar al României (deci primise deja gradul 33), iar în 1928 a fost ales Mare Orator Adjunct.

                                                                       *VA URMA

Nicola URSU*Horia - Mason

URSU, Nicola, zis Horea (Horia) din Albac

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

Fruntaş al ţăranilor din localitatea sa, al cărui renume a crescut în urma vizitelor efectuate la Viena, chiar la curtea împăratului austriac Iosif al II-lea. Conducător al răscolei ţărăneşti din Transilvania, din anul 1784, alături de Cloşca şi Crişan. La 28 februarie 1785, Horia şi Cloşca sunt executaţi prin tragere pe roată. S-a considerat că execuţia a fost, în vremea respectivă, o execuţie masonică.
Col. dr. Mircea Dogaru precizează într-un studiu al său: “În ceea ce ne priveşte, am subliniat adesea că “Frăţia”, ca organizaţie românească este prezentă încă în 1784, Horea fiind în contact de “Frăţia de cruce” din Viena, prin omul de legătură “Salis”, că horenii se numeau “frăţii ale sale” şi apare la lumină o organizare teritorială pe “frăţii” (“fratusii”). Tot Mircea Dogaru face referire la “bizara declaraţie a lui Cloşca de la Tibru (l2/23 noiembrie 1784), dată vice-colonelului Schultz şi încheiată cu invocarea drepturilor omului: “Noi vom muri fericiţi că exemplul nostru va garanta urmaşilor Drepturile Umanităţii!”. În 1997, eminentul ziarist de la Evenimentul zilei, Corneliu Ciocan, i-a dedicat un studiu important, intitulat “Horea, conducătorul răscoalei de la 1784, era franc-mason”.

https://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html

                                                  *VA URMA

Nicolae TITULESCU (1882-1941) *Mason

TITULESCU, Nicolae (1882-1941) Om politic şi diplomat de talie internaţională

*Franc-mason roman

Foto:Licenta PEXELS

Numit şi „Cavalerul Păcii Mondiale“. După obţinerea licenţei în drept la Paris, revine în ţară ca avocat în Baroul de Ilfov. Profesor universitar de drept civil la Iaşi (1905) şi Bucureşti (1909), deputat (1912), delegat la Conferinţa de Pace de la Trianon (1920), unde a avut un rol deosebit în recunoaşterea graniţelor României Mari. Ministru de Finanţe (1917-1918 şi 1920-1921), ministru plenipotenţiar la Londra (1921), de două ori ministru de Externe (1927-1928 şi 1932-1936), delegat permanent (1920-1936) al României la Liga Naţiunilor, fiind singurul diplomat ales de două ori ca preşedinte al acestei organizaţii (1930 şi 1931). Membru de onoare (1930) şi membru titular (1935) al Academiei Române. Preşedinte al Academiei Diplomatice Internaţionale. A fost unul dintre cei mai străluciţi oratori şi creatori de politică internaţională pentru promovarea şi menţinerea păcii. Îndepărtat din guvern (în august 1936), a emigrat în Franţa. A simpatizat cu adepţii Republicii Spaniole în timpul războiului civil din această ţară (1936-1939). Edouard Herriot, prim ministru al Franţei, una dintre personalităţile celei de-a treia Republici Franceze îl prezenta astfel: “Acest ministru al unei ţări mici face o politică în stil mare. Ce om uimitor! În politica externă e îmbarcat pe o firavă luntrişoară, pe care o conduce ca pe un vapor mare, în politica internă stă călare pe o scândură putrezită, căreia până la urmă îi dă o stabilitate de stâncă”.

Nu se cunosc locul şi data iniţierii sale, efectuată probabil când se afla la studii în Franţa.

Cristian TELL(1807-1884) * Mason

TELL, Christian (1807-1884) General şi om politic paşoptist

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

Ofiţer de la reînfiinţarea oştirii Ţării Româneşti (1830). Participant la Revoluţia de la 1848. Membru al Guvernului Provizoriu şi al Locotenenţei Domneşti de la 1848. Exilat până în 1857, a revenit în ţară participând la pregătirea Unirii Principatelor. Membru al Divanului
ad-hoc şi de mai multe ori ministru: al Cultelor (1862-1863), de Război (1871), al Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1871-1874), de Justiţie (1873) şi de Finanţe (1876). În activitatea sa politică a trecut de la sprijinul deschis acordat domnitorului şi, probabil, fratelui Alexandru Ioan Cuza, la conservatorism.

În 1843, împreună cu fraţii Nicolae Bălcescu şi Ion Ghica, aprinde luminile Lojii bucureştene Frăţia. A susţinut în 1857, alegerea deputaţilor masoni pentru Divanul ad-hoc.

     *https://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html

Barbu STIRBEI (1799-1869) * Mason

ŞTIRBEI, Barbu Dimitrie (1799-1869) Domn al Ţării Româneşti (1849-1853 şi 1854-1856)

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

Membru al unei familii de boieri valahi, al cărei întemeietor, Cernică Izvoranul, poreclit Ştirbei, l-a slujit pe Constantin Brâncoveanu (1688-1714). La 18 ani pleacă la studii în Franţa, revenind după patru ani. Ocupă funcţii administrative, precum sameş al Vistieriei (1829), vornic al Poliţiei, membru al Comitetului care a redactat Regulamentele Organice, secretar al statului (1831), logofăt al „Trebilor bisericeşti“ (1833-1841) şi al Justiţiei (1837). Candidat la tronul Ţării Româneşti în 1834 şi 1842 şi ministru de Interne (1844-1847), în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu. Între 1847 şi 1849 a stat la Paris. S-a preocupat de construirea Teatrului Naţional din Bucureşti, amenajarea grădinilor Cotroceni şi Cişmigiu, modernizarea administraţiei, învăţământului, armatei şi domeniului agrar.

Iniţiat în 1819, când se afla la studii la Paris.

                                                             *VA URMA