Locurile ridicate sunt periculoase * Pericol pe timp de furtuna

 

Locurile ridicate sunt periculoase

*Pericol pe timp de furtuna

*Ana Deveanu blog

*Foto:Licenta PEXELS

Fulgerele în natură caută calea cu cea mai mică rezistență și, prin urmare, lovește locurile cele mai înalte și cele mai conductoare. În timpul unei furtuni, punctele ridicate și proeminente din zonă sunt foarte periculoase și, bineînțeles, nu ar trebui să fii cel mai înalt punct din câmp. Sunt deosebit de periculoase clădirile izolate fără paratrăsnete, stâlpi electrici, copaci singuri, creste montane, vârfuri de deal și altele asemenea. Când mai multe persoane sunt împreuna, distanța dintre oameni ar trebui să fie mai mare de 3 metri.
În cazul în care sunteți prins de o furtună în natură, este necesar să vă dați seama că niciun loc nu este absolut sigur. Există doar locuri relativ sigure. Prin urmare, asigurați-vă că nu subestimați pericolul fulgerului și încercați să îl ascundeți pentru a minimiza riscul de fulgerare.

Nu aprindeti focul * Pericol pe timp de furtuna

Nu porniți focul

*Ana Deveanu blog

*Pericol pe timp de furtuna

*Foto:Licenta PEXELS

Dacă vă ascundeți de o furtună, de exemplu sub un adăpost, asigurați-vă că nu porniți un incendiu. Se spune că fulgerele pot atrage și ele. Și mai avem un sfat pentru cei care vor fi loviți de o furtună în natură sau în pădure.Stati adapostiti .cat mai departe de locurile periculoase

                                                    *VA URMA 

Stati departe de apa si suprafata apei * Pericol pe timp de furtuna

 

Stați departe de apă și suprafața apei

*Ana DEVEANU blog

*Pericol pe timp de furtuna

*Foto:Licenta PEXELS

O furtună în natură poate fi periculoasă, mai ales pe apă. Nu trebuie să înotați și trebuie să fiți la cel puțin 30 de metri distanță de apă. Apa este un bun conductor de electricitate, așa că evitați o cascadă, izvorul de apă sau un curs de apă. Chiar și pământul puternic îmbibat, bălțile, pietrele umede sunt periculoase. Șocurile se pot răspândi până la 300 de metri pe un teren îmbibat, iar un astfel de șoc electric te poate ucide.

                                                     *VA URMA

Ascundeti-va in masina.Pericolul furtunii

 

Ascundeți-vă în mașină

*Pericolul furtunii

*Ana Deveanu blog

*Foto :Licenta PEXELS

Mașina vă va proteja în siguranță de fulgere, deoarece acționează ca o cusca Faraday .Cu toate acestea, chiar și în ea trebuie să respectați anumite reguli. Închideți ferestrele și ușile și nu atingeți nimic din metal în interior. Fulgerul pătrunde în solul pe care sta vehiculul prin anvelope .

                                          *VA URMA

Nu alergati si nu mergeti * Pericol pe timp de furtuna

 

Nu alergați și nu mergeți* Pericol pe timp de furtuna

*Ana Deveanu blog

*Foto:Licenta PEXELS

În timpul unei furtuni în natură, găsiți un adăpost adecvat și asigurați-vă că nu alergați sau mergeți. Se recomandă întreruperea oricărui mers. Dacă alergarea a atras fulgerul. Problema nu constă în viteza de mișcare, ci în lungimea pasului. Pericolul de electrocutare constă în contactul corpului cu două puncte care au potențiale electrice diferite. Aceasta înseamnă că un curent electric trece prin corp de la un membru la altul atunci când o persoană are brațele întinse sau picioarele întinse. Tensiunea de pas poate apărea atunci când trăsnetul lovește la o asemenea distanță de tine încât curenții pământului există încă acolo unde ești.

                                    *VA URMA

Sa nu aveti obiecte metalice deasupra capului * Pericol pe timp de furtuna

 

Sa nu aveți obiecte metalice deasupra capului

*Pericol pe timp de furtuna

*Ana Deveanu blog

*Foto:Licenta PEXELS

Nu purtați obiecte metalice care ies dincolo de cap în timpul unei furtuni. De exemplu, o umbrelă, schiuri,  bețe de metal și altele asemenea. Acestea pot induce un șoc electric , așa că aruncați-le în timpul unei furtuni. Alte obiecte metalice mici pe care le aveți în rucsac sau în corp nu afectează atracția fulgerului. Cu toate acestea, dacă trăsnetul trece și aveți ceva metalic pe corp, acesta vă va înrăutăți situatia. Desigur, acest lucru se aplică și în cazurile în care ați dori să coborâți de pe  stâncă înainte de furtună și ați atinge lanțurile atașate stâncilor, nu vă recomandăm.

                                         *VA URMA

Nu va ascundeti intr-o pestera mica * Pericol pe timp de furtuna

Nu vă ascundeți într-o peșteră mică

*Pericolul furtunii

*Ana Deveanu blog 

*Foto:Licenta PEXELS

Nu vă ascundeți într-o peșteră mică,  înainte de furtună. Deși astfel de adăposturi naturale atrag adesea. Dacă sunt mici, sunt periculoase. Curentul electric poate curge și în interiorul peșterii , un astfel de mediu închis esteun  bun conductor și puteți fi lovit de curentul ce ajunge in pestera. Peștera este potrivită numai dacă este suficient de mare pentru a vă putea așeza în ea la cel puțin 1 m de perete, în timp ce ar trebui să existe încă un spațiu liber la 3 m înălțime deasupra capului. Și aici, izolează partea corpului de stâncă și pământ cu un material uscat, cum ar fi un rucsac, un sac de dormit sau o haină de cauciuc.

                                                          *VA URMA

Opriți toate componentele electronice * Pericol pe timp de furtuna

 

Opriți toate componentele electronice

*Pericol pe timp de furtuna

*Ana Deveanu blog

*Foto:Licenta PEXELS

Nu utilizați un telefon mobil, radio sau GPS. Mai bine le oprești. Nu este confirmat faptul că un telefon mobil poate atrage fulgerul, dar cu siguranță nu doriți să fiți cel care îl testează. Dacă fulgerul lovește o persoană, rezistența ridicată a pielii umane va face ca aceasta să curgă prin piele și să nu provoace răni interne grave. Cu toate acestea, acest lucru se aplică numai în cazurile în care materialele conductive, cum ar fi un telefon mobil, nu sunt în contact cu pielea. Acestea permit fulgerului să pătrundă în corp și să provoace răni organelor interne.

                                                            *VA URMA

Nu cautati adapost sub un copac solitar * Pericolul furtunii

 

Nu căutați adăpost sub un copac solitar

#Pericolul furtunii

*Ana Deveanu blog

*Foto:Licenta PEXELS

Furtuna din pădure este foarte periculoasă. Evitați să vă ascundeți sub un copac solitar într-o pajiște sau câmp. Ar trebui să vă țineți înălțimea departe de copacii solitari. Vă puteți ascunde în siguranță într-o pădure sau pădure densă sau într-un stand inferior. Chiar și mai adânc în pădure, ești mai sigur decât pe marginea ei. Dacă nu ai timp să te ascunzi, găsește un copac mai mic, la cel puțin 2 metri distanță de trunchiul său. Ține-ți picioarele unite și izolează-le de pământul umed. De exemplu, stați pe un rucsac sau alt material izolant.

                                                                   *VA URMA

Lasa-ti spatiu liber * Pericolul furtunii

Lăsați spațiul liber

*Ana Deveanu blog

*Foto:Licenta PEXELS

Dacă sunteți prins de o furtună în natură în aer liber, pe câmp sau pe pajiște, găsiți adăpost. Fulgerul alege un loc înălțat, care este figura ta în picioare pe pajiște. Căutați o adâncitură sau un șanț în care să încercați să vă ascundeți. Asigurați-vă că nu vă întindeți pe pământ, ci stați ghemuit cu picioarele și brațele împreună. Picioarele ar trebui să atingă solul cu cea mai mică zonă posibilă.

                                                  *VA URMA

Nu continuati drumetia * Pericol pe timp de furtuna

 

Nu continuați drumeția

*Ana Deveanu blog

*Pericol pe timp de furtuna 

*Foto:Licenta PEXELS

Cu excepția cazului în care furtuna a început și auziți de la distanță că începe să tune, asigurați-vă că nu continuați drumeția în ipoteza că furtuna vă va ocoli. Încercați să găsiți un adăpost  dacă este posibil, așteptați într-un loc sigur, cum ar fi o cabană de munte sau o mașină.

                                                             *VA URMA

Coborati repede de pe varful muntilor * Pericol pe timp de furtuna

 

Coborâți repede de pe vârfurile munților

*Pericol pe timp de furtuna

*Ana Deveanu blog

*Foto:Licenta PEXELS

Atunci când o furtună se apropie în pădure sau sunteți sus în munți, trebuie să coborâți rapid de pe creastă și vârfurile munților în vale. Vârfurile munților sunt amenințate de fulgere cu probabilități de până la 10 ori mai mari. Chiar dacă vă aflați la 100 de metri sub creastă, există încă un mare risc de a fi loviți de fulgere. Chiar și șeile de munte nu sunt sigure în timpul unei furtuni.

                                                         *VA URMA

Cum aflam cat de departe este furtuna * Pericol pe timp de furtuna

Pericol pe timp de furtuna

*Ana Deveanu blog

*Foto:Licenta PEXELS

O furtună vine adesea în mod neașteptat și poate ajunge la o persoană aproape oriunde. În mod ideal, atunci când te prinde acasă, de obicei nu prezintă niciun risc. Cu toate acestea, este diferit atunci când ești prins de o furtună în pădure, în aer liber sau în timp ce faci drumeții. O astfel de situație poate pune viața în pericol și aproape în fiecare vară, ca urmare a trăsnetului, o viață umană se stinge. Ce să faci atunci sau să nu faci atunci când te prinde o furtună în natură?

Cum să aflăm cât de departe este furtuna?

Când o furtună în natură te prinde, este bine să știi cât de departe este de tine. Puteți afla numărând timpul dintre vizionarea fulgerului și auzul tunetului. Aceste două fenomene apar în timpul unei furtuni în același timp, dar sunetul se răspândește mult mai lent, la o viteză de 330 m / s. Pentru a calcula distanța aproximativă a unei furtuni, înmulțiți numărul de secunde de la bliț la estompare cu viteza sunetului în aer , adică 330. De exemplu, numărul de secunde de la fulger la estompare este 10, deci calculăm distanța furtunii 10 sx 330 metri = 3.300 metri. Deci furtuna este la peste 3 kilometri distanță de tine. Dacă timpul dintre fulgere și tunet este mai mic de 5 secunde, există pericolul și ar trebui să vă ascundeți imediat.

                                                           *VA URMA

Duiliu ZAMFIRESCU *Mason

ZAMFIRESCU, Duiliu (1858-1922) Scriitor, avocat şi diplomat

*Ana Deveanu blog

*Foto:Licenta PEXELS

Secretar de legaţie la Roma (1888-1906), Atena (1892) şi Bruxelles (1892-1894) şi membru în Comisia Europeană a Dunării. Opera sa literară cuprinde lirică romantică (“Imnuri pagâne”), nuvele, traduceri, corespondenţă şi romane de observaţie socială şi caracterologică (ciclul Comăneştenilor: “Viaţa la ţară”, “Tănase Scatiu”, “În război”, “Îndreptări”, “Ana”). Membru al Societăţii literare „Junimea“ (1883), membru corespon­dent (1898) şi titular (1908) al Academiei Române, al cărei vicepreşedinte a fost în 1918.

Iniţiat, se pare, în Loja ieşeană Steaua României, în anul 1867; la 18 noiembrie 1867 a primit gradul de Com­panion în aceeaşi lojă.

Traian VUIA (1872-1950 ) * Mason

VUIA, Traian (1872-1950) Inginer şi inventator, pionier al aviaţiei mondiale, constructorul primului avion din lume, brevetat în Franţa în 1903.

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

A mai inventat un generator original de abur cu randament termic mare, brevetat în mai multe ţări. Membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919); a participat în mişcarea de rezistenţă în cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind preşedintele Frontului Naţional Român din Franţa.

A fost iniţiat la 4 august 1919, în Loja pariziană Ernest Renan, împreună cu Al. Vaida-Voevod şi cu ceilalţi membri ai delegaţiei române participanţi la Conferinţa de Pace de la Paris.

                                                     *VA URMA

Tudor Vladimirescu * Mason

VLADIMIRESCU, Tudor

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

Referindu-se la calitatea de iniţait a acestuia, col. dr. Mircea Dogaru precizează: “încă enigmaticul Tudor Vladimirescu nu numai că se încăpăţâna să se adreseze cu “Fraţilor” şi “Fraţi locuitori ...”, dar şi avea, în pofida zbuciumului unor istorici patrioţi talibani de ieri şi de astăzi, legături cu o societate patronată de ţarul Alexandru I, pe care o numim încă Eteria deşi se numea, în realitate, “Philike Hetairia” (Societatea Frăţia).

                                                     *VA URMA

Ion VOINESCU II(1816-1855) *Mason

VOINESCU II, Ion (1816-1855) Ofiţer şi om politic

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

Maior în oştirea Ţării Româneşti (1836), aghiotant domnesc (1841), secretar al „Asociaţiei literare“ (1845), participant la Revoluţia de la 1848. În 1847 făcea parte din Loja Frăţia.

                                                            *VA URMA

Alexandru VAIDA-VOEVOD(1872-1950) *Mason

VAIDA-VOEVOD, Alexandru (1872-1950) Medic şi om politic

*Ana Deveanu blog

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

În timpul studiilor de medicină efectuate la Viena, salută delegaţia română care a adus aici Memorandumul (1892) şi participă la organizarea unui congres care critica stă­pânirea maghiară în Transilvania (1896). Conducător al Partidului Naţional Ro­mân din Transilvania şi al Partidului Naţional-Ţărănesc, reprezentant al românilor din Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, citeşte în 1918 în acest Parlament, Declaraţia de valorificare a dreptului de autodeterminare al Naţiunii Române. A fost ales de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia
(1 Decembrie 1918), membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei (1918-1920) şi membru al delegaţiei care a prezentat regelui Ferdinand I, Actul Unirii. Dan Amedeo Lăzărescu îi prezintă astfel activitatea: „Între decembrie 1919 şi martie 1920 s-a aflat în fruntea Guvernului României, calitate în care, după întoarcerea lui Ionel Brătianu, a condus delegaţia ţării noastre la Conferinţa de Pace de la Paris. A fost ministru de Interne (de trei ori – n.n.) în guvernele formate de Partidul Naţional-Ţărănesc (10 noiembrie 1928–6 iunie 1930 şi 13 iunie–9 octombrie 1930) şi apoi din nou prim-ministru (6 iunie–10 august 1932 şi 4 ianuarie–13 noiembrie 1933). În martie 1945 a fost arestat, iar apoi deţinut cu do­miciliu forţat până la sfârşitul vieţii“.

După Dan Amedeo Lăzărescu, Vaida-Voevod a solicitat primirea în Loja intelectuală Ernest Renan, în primele luni ale anului 1919: „După ce Brătianu a semnat în numele României, la 28 iunie 1919, Tratatul de Pace cu Germania, în Galeria oglinzilor din Castelul de la Versailles, el a părăsit Parisul şi a revenit în ţară...“. În acest context, Vaida-Voevod a fost audiat la 7 iulie 1919, în vederea iniţierii care a avut loc abia la 4 august, fiind primit ucenic în loja în care a solicitat acest lucru. La 20 septembrie 1919 a participat la Paris, ca invitat spe­cial, la şedinţa de închidere a Conventului anual al Marelui Orient de Franţa. În calitatea lui, recunoscută, de membru al Marelui Orient, Vaida a avut prilejul să trateze cu Clemenceau şi cu George Lloyd, ei înşişi membri ai acestei societăţi secrete, în cu totul alte condiţii decât Ionel Brătianu. Pe bună dreptate, V. V. Tilea aprecia în lucrarea sa “Acţiunea diplomatică a României”, publicată în 1925, că Alexandru Vaida-Voevod a ştiut “să construiască pretenţiilor noastre o bază armonizată cu interesele Aliaţilor, izbutind să câştige României, în scurt timp, locul şi rolul cel mai important între toate statele Europei Centrale şi Orientale“.

După Horia Nestorescu-Bălceşti, la 21 iunie 1923, Vaida-Voevod a fost ales Membru Emerit al Suveranului Sanctuar al României (deci primise deja gradul 33), iar în 1928 a fost ales Mare Orator Adjunct.

                                                                       *VA URMA

Nicola URSU*Horia - Mason

URSU, Nicola, zis Horea (Horia) din Albac

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

Fruntaş al ţăranilor din localitatea sa, al cărui renume a crescut în urma vizitelor efectuate la Viena, chiar la curtea împăratului austriac Iosif al II-lea. Conducător al răscolei ţărăneşti din Transilvania, din anul 1784, alături de Cloşca şi Crişan. La 28 februarie 1785, Horia şi Cloşca sunt executaţi prin tragere pe roată. S-a considerat că execuţia a fost, în vremea respectivă, o execuţie masonică.
Col. dr. Mircea Dogaru precizează într-un studiu al său: “În ceea ce ne priveşte, am subliniat adesea că “Frăţia”, ca organizaţie românească este prezentă încă în 1784, Horea fiind în contact de “Frăţia de cruce” din Viena, prin omul de legătură “Salis”, că horenii se numeau “frăţii ale sale” şi apare la lumină o organizare teritorială pe “frăţii” (“fratusii”). Tot Mircea Dogaru face referire la “bizara declaraţie a lui Cloşca de la Tibru (l2/23 noiembrie 1784), dată vice-colonelului Schultz şi încheiată cu invocarea drepturilor omului: “Noi vom muri fericiţi că exemplul nostru va garanta urmaşilor Drepturile Umanităţii!”. În 1997, eminentul ziarist de la Evenimentul zilei, Corneliu Ciocan, i-a dedicat un studiu important, intitulat “Horea, conducătorul răscoalei de la 1784, era franc-mason”.

https://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html

                                                  *VA URMA

Nicolae TITULESCU (1882-1941) *Mason

TITULESCU, Nicolae (1882-1941) Om politic şi diplomat de talie internaţională

*Franc-mason roman

Foto:Licenta PEXELS

Numit şi „Cavalerul Păcii Mondiale“. După obţinerea licenţei în drept la Paris, revine în ţară ca avocat în Baroul de Ilfov. Profesor universitar de drept civil la Iaşi (1905) şi Bucureşti (1909), deputat (1912), delegat la Conferinţa de Pace de la Trianon (1920), unde a avut un rol deosebit în recunoaşterea graniţelor României Mari. Ministru de Finanţe (1917-1918 şi 1920-1921), ministru plenipotenţiar la Londra (1921), de două ori ministru de Externe (1927-1928 şi 1932-1936), delegat permanent (1920-1936) al României la Liga Naţiunilor, fiind singurul diplomat ales de două ori ca preşedinte al acestei organizaţii (1930 şi 1931). Membru de onoare (1930) şi membru titular (1935) al Academiei Române. Preşedinte al Academiei Diplomatice Internaţionale. A fost unul dintre cei mai străluciţi oratori şi creatori de politică internaţională pentru promovarea şi menţinerea păcii. Îndepărtat din guvern (în august 1936), a emigrat în Franţa. A simpatizat cu adepţii Republicii Spaniole în timpul războiului civil din această ţară (1936-1939). Edouard Herriot, prim ministru al Franţei, una dintre personalităţile celei de-a treia Republici Franceze îl prezenta astfel: “Acest ministru al unei ţări mici face o politică în stil mare. Ce om uimitor! În politica externă e îmbarcat pe o firavă luntrişoară, pe care o conduce ca pe un vapor mare, în politica internă stă călare pe o scândură putrezită, căreia până la urmă îi dă o stabilitate de stâncă”.

Nu se cunosc locul şi data iniţierii sale, efectuată probabil când se afla la studii în Franţa.

Cristian TELL(1807-1884) * Mason

TELL, Christian (1807-1884) General şi om politic paşoptist

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

Ofiţer de la reînfiinţarea oştirii Ţării Româneşti (1830). Participant la Revoluţia de la 1848. Membru al Guvernului Provizoriu şi al Locotenenţei Domneşti de la 1848. Exilat până în 1857, a revenit în ţară participând la pregătirea Unirii Principatelor. Membru al Divanului
ad-hoc şi de mai multe ori ministru: al Cultelor (1862-1863), de Război (1871), al Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1871-1874), de Justiţie (1873) şi de Finanţe (1876). În activitatea sa politică a trecut de la sprijinul deschis acordat domnitorului şi, probabil, fratelui Alexandru Ioan Cuza, la conservatorism.

În 1843, împreună cu fraţii Nicolae Bălcescu şi Ion Ghica, aprinde luminile Lojii bucureştene Frăţia. A susţinut în 1857, alegerea deputaţilor masoni pentru Divanul ad-hoc.

     *https://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html

Barbu STIRBEI (1799-1869) * Mason

ŞTIRBEI, Barbu Dimitrie (1799-1869) Domn al Ţării Româneşti (1849-1853 şi 1854-1856)

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

Membru al unei familii de boieri valahi, al cărei întemeietor, Cernică Izvoranul, poreclit Ştirbei, l-a slujit pe Constantin Brâncoveanu (1688-1714). La 18 ani pleacă la studii în Franţa, revenind după patru ani. Ocupă funcţii administrative, precum sameş al Vistieriei (1829), vornic al Poliţiei, membru al Comitetului care a redactat Regulamentele Organice, secretar al statului (1831), logofăt al „Trebilor bisericeşti“ (1833-1841) şi al Justiţiei (1837). Candidat la tronul Ţării Româneşti în 1834 şi 1842 şi ministru de Interne (1844-1847), în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu. Între 1847 şi 1849 a stat la Paris. S-a preocupat de construirea Teatrului Naţional din Bucureşti, amenajarea grădinilor Cotroceni şi Cişmigiu, modernizarea administraţiei, învăţământului, armatei şi domeniului agrar.

Iniţiat în 1819, când se afla la studii la Paris.

                                                             *VA URMA

Ioan SONERIU (1896- ) * Mason

ŞONERIU, Ioan (1896-) Jurist şi om de stat

*Ana Deveanu blog

*Francmasoni romani

*Foto:Licenta PEXELS

Stabilit în străinătate după 1944. În perioada interbelică, după doctoratul în drept, susţinut la Paris, ocupă câteva funcţii importante în administraţie şi în politică: şef de cabinet la Ministerul de Justiţie, director al închisorilor, avocat în Contenciosul Statului, membru al Paridului Poporului al lui Averescu, senator şi deputat, secretar general la Ministerul de Interne (1931), în acelaşi an fiind primit în Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta. Delegat al României în timpul celui
de-Al Doilea Război Mondial pe lângă Crucea Roşie Internaţională, la Geneva, în Elveţia.

După datele prezentate de Horia Nestorescu-Bălceşti, se pare că a intrat în Masonerie în 1944. După 1947 a fost membru al unei loji a românilor emigraţi. Membru al Marelui Magister de la Roma al Ordinului Cavalerilor de Malta, ambasador pe lângă UNESCO al acestui Ordin, iar din 1992, ambasador al Ordinului în ţara noastră.

                                                                   *VA URMA

Ion D. STRAT(1936 sau1838-1879) * Mason

STRAT, Ion D. (1836 sau 1838-1879) Economist şi om politic

*Foto:Licenta PEXELS

*Ana Deveanu blog

Licenţiat în drept la Berlin (1859). În 1860 inaugurează la Universitatea din Iaşi, cu prilejul deschiderii acesteia, prima Catedră de economie politică. A predat după 1864, “Tractatu completu de economie politică” şi la Universitatea din Bucureşti. A ocupat portofoliile ministeriale la Finanţe (1865, 1876), Culte (1866-1867) şi a fost agent diplomatic la Paris şi Istanbul (după 1870).

Nu se cunosc (încă) locul şi data iniţierii sale. În 1863 a fost membru fondator al Lojii Înţelepţii din Heliopolis, din Orientul Bucureşti.

Sursa:https://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html

                                                                                    *VA URMA

Marcel Victor SHAPIRA SLAVESCU * Mason

SHAPIRA, Marcel SLĂVESCU, Victor (1891-1977) Economist şi om politic

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

Sursa:https://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html

După ce a obţinut doctoratul în ştiinţe economice şi financiare la Halle, devine funcţionar la Banca Românească şi director general la Societatea Naţională de Credit Industrial. După 1925 a fost profesor de monedă, credit, schimb, studiu şi tehnică bancară la Academia de Înalte Studii Comerciale din Bucureşti, de mai multe ori deputat liberal, subsecretar de stat la Finanţe (1933-1934) şi ministru de Finanţe (1934-1935), director al Departamentului Înzestrării Armatei (1939). Principalele sale lucrări sunt: “Marile bănci comerciale din România” (1915), “Organizaţia de credit a României” (1922), “Finanţarea întreprin­derilor economice” (1927), “Analiza critică a bilanţului unei întreprinderi” (1928), “Finanţarea consumaţiunei” (1928), “Tratat de bancă”, vol. I-II (1930-1931), “Probleme economice actuale” (1932), “Curs de economie naţională” (1936, 1942) etc. Membru corespondent (1936) şi membru titular (1939) al Academiei Române.

Nu se cunosc (încă) locul şi data iniţierii sale. A ajuns în ierarhia gradelor masonice până la al 30-lea (Cavaler Kadosch).

                                                                    *VA URMA

Mihail SADOVEANU(1880-1961) *Mason

SADOVEANU, Mihail (1880-1961) Scriitor şi om politic

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

Între 1900 şi 1919 a fost director al Teatrului Naţional din Iaşi. La 24 de ani era copist la Casa Şcoalelor, iar la 27 de ani, subşef de birou la Direcţia artelor din Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor, inspector al cercurilor culturale. În 1908 a devenit vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, iar apoi preşedintele acesteia. Membru corespondent (1916) şi membru titular (1921) al Academiei Române. Obţine Premiul Naţional în 1924. A fost redactor la “Sămănătorul”, “Cumpăna”, “Însemnări literare”, “Însemnări ieşene”, unul dintre principalii colaboratori ai “Vieţii româneşti”, director al “Adevărului” şi al “Dimineţii”. Opera sa literară cuprinde povestiri şi romane istorice (“Neamul Şoi­măreştilor”, “Fraţii Jderi”, “Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi Vodă”, “Creanga de aur”, “Nicoară Potcoavă”), proză de investigaţie socială (“Bordeenii”, “O istorie de demult”, “Venea o moară pe Siret”, “Baltagul”, “Hanul Ancuţei”), naraţiuni şi descrieri (“Ţara de dincolo de negură”, “Nopţile de Sânziene”, “Valea Frumoasei”, “Nada Florilor”, “Locul unde nu s-a întâmplat nimic”) etc. A mai scris studii, povestiri şi romane inspirate de apartenenţa sa la Ordinul Masonic şi de credinţa într-o lume mai bună (“Lumina vine de la Răsărit”, conferinţă ţinută în 1945; “Lupta pentru pace. Al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii la Varşo­via, conferinţă ţinută la 19 decembrie 1950 în sala Ateneului Român; romanul “Mitrea Cocor”). În perioada interbelică a fost membru al Partidului Agrar, deputat (1926), senator şi preşedinte al Senatului (1931), iar după Al Doilea Război Mondial, în virtutea ideilor sale, trece de partea comuniştilor, fiind membru al Prezidiului Adunării Deputaţilor (1947), vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (1948-1961), conducătorul de­legaţiei României la Congresul Mondial al Păcii de la Paris (1949), membru în Consiliul Mondial al Păcii.

Nu se cunosc (încă) locul şi data iniţierii sale. Între 1927 şi 1930 a fost Venerabilul Lojii ieşene Dimitrie Cantemir, iar din 1932 al Lojii Moldova, din acelaşi orient. Între 1930 şi 1935 a îndeplinit următoarele demnităţi masonice: „Mare Maestru Adjunct al Marii Loji Naţionale din Româ­nia (MLNR), Pro Mare Maestru al MLNR, Mare Maestru al MLNR şi Mare Maestru al Franc-Masoneriei Române Unite. Fratele său, Vasile Sadoveanu, de profesie inginer agronom, a fost, de asemenea, mason.

                                                                        *VA URMA

Alecu Russo(1819-1959) *Mason

RUSSO, Alecu (1819-1859) Scriitor, militant paşoptist şi unionist

*Francmason roman

*Foto:Licenta PEXELS

După studii în Elveţia (1829-1835), a fost asesor judecătoresc la Piatra-Neamţ (1841-1844). Participă activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova, apoi Transilvania (la Marea Adunare Populară de pe Câmpia Liber­tăţii de la Blaj, Adunările de la Lugoj, Sibiu şi Dej). Pleacă în exil la Viena şi Paris, de unde revine în 1851 pentru a profesa avocatura şi a lupta pentru Unirea Principatelor. A făcut parte din Divanul ad-hoc al Moldovei (1856) şi a fost director în Ministerul Lucrărilor Publice. Opera sa literară cuprinde: proză memorialistică (“Soveja”, “Amintiri”, “Piatra Teiului”), observaţii asupra realităţilor sociale ale vremii (“Iaşii şi locuitorii lui la 1840”), critică literară (“Critica criticii”, “Poezia popo­rală”), precum şi poemul masonic în proză, “Cântarea României”, „imn răscolitor, dedicat patriei iubite“, care evocă istoria Ţării ca o succesiune ciclică a epocilor de robie şi de libertate. Iată două citate semnificative din poem: „Deci timpul sosit-a... semne s-au ivit pe ceriu... pământul s-a clătinat de bucurie... bles­temul înfricoşat s-a auzit despre apus... şi toate popoarele Europei s-au deşteptat. Priveşte de la miazăzi la miazănoapte, popoarele îşi ridică capul... gândirea se iveşte luminoasă pe deasupra întunericului... Gândirea, duhul dumnezeiesc ce zideşte şi credinţa ce a dat viaţă... lumea veche se prăvăleşte şi pe a ei dărâmături slobozenia se înalţă... Deşteaptă-te!“.

Nu se cunosc (încă) locul şi data iniţierii sale. Ultimele cuvinte, înainte de trecerea în Orientul Etern a acestui „ostaş al propăşirii“, care a avut parte de o viaţă scurtă şi zbuciumată, au fost: „Curaj, prieteni, deşteptaţi-mi patria dacă vreţi să pot dormi în pace...“.

                                                                *VA URMA