Cabana ,,Capriorul" - Vîrful Pades
Marcaj: banda albastra verticalaDistanta: 6,2 km
Durata: 2½ -3 ore
Caracteristici: traseu usor pe drumuri si poteci de padure; diferenta de nivel: 555 m.
Posibilitati de acces: traseele 1, 2, 3, 4, 15, 16, 26.
Prima parte a traseului esle comuna cu traseele 3 si 4. De la cabana ne îndreptam pe drumul carosabil pîna în saua dintre Dîmbul cu Fier si Vîrful Daia (200 m), de unde urmam spre dreapta (est) drumul de padure în lungul culmii principale pîna în saua plata dintre vf. Bordarului si Dîmbul cu Fier (vezi descriere la traseul 3). In acest punct traseele 3 si 4 (triunghi rosu) continua spre nord pe un drum de padure, pe curba de nivel, în timp ce marcajul spre vîrful Pades urmareste o poteca ce urca în continuare spre est pe culmea principala. Doua sageti indica directiile si marcajele respective spre vîrful Pades (2 ore) si Luncani (1¼ ora), Tomesti (4 ore). Poteca urca printr-o padure de brad, pin si fag, de un farmec deosebit în special toamna, cînd pi-ciorul turistului calca pe un covor policolor de frunze, în timp ce sub adierea vîntului din fagii înalti cad linistit mereu alte frunze îngalbenite, iar printre crengile brazilor ascultam freamatul padurii. Dupa 800 m, ajungem pe un vîrf plat, împadurit, cunoscut sub denumirea de vîrful Bordaru. Urmeaza o sa larga de circa 100 m, dupa care poteca urca din nou, pentru a ajunge dupa 1 km în dreptul vîrfului Balaurului (1116 m), pe care-1 ocoleste prin sud. Mai jos de vîrf, un brad pe, care scrie cu vopsea rosie "Spre Duglas", indica o poteca nemarcata care duce la o padure de brazi. Din saua de lînga vîrful Balaurului urcam în continuare culmea principala. Dupa 550 m panta se termina si poteca ajunge într-o poiana îngusta alungita, în care ienuperi, afinisuri si stînci de sisturi anunta apropierea golului alpin. Treptat, culmea se îngusteaza, în timp ce înspre nord (stînga, în sensul mersului) începe sa se contureze un abrupt împadurit, format din capetele de strat ale sisturilor cristaline. Parcurgem aproximativ 1 km prin aceasta poiana pitoreasca, presarata cu brazi sau fagi si coborîm spre o sa dupa care un ultim urcus, pe o distanta de 500 m prin padure, ne scoate în golul alpin. Pe aceasta ultima portiune se recunosc din cînd în cînd în padure gramezi conice de pietre, cladite de mîna omului. Sînt semnele ridicate din batrîni pentru marcarea drumului de pe culmea principala spre vîrful Pades. La marginea golului alpin doua asemenea gramezi înierbate si mai multe semne de marcaj pe ultimii pomi marcheaza locul în care poteca paraseste padurea. Din acest loc putem sa urcam fie direct în creasta sau sa urcam spre dreapta poteca, la început circa 100 m pe lînga padure, apoi în urcus lent printre ienuperi, pîna într-o sa înierbata, foarte plata, din care se zareste vîrful Pades, marcat printr-o baliza topografica. In saua mentionata, remarcam pe o stînca placa metalica ce consemneaza întîlnirea "în stea" din culmea Padesului, realizata în 1965 prin urcarea concomitenta a participantilor din regiunile învecinate pe principalele ,,picioare" ale masivului. De la marginea padurii pîna la vîrful Pades marcajul lipseste, cu exceptia cîtorva sute de metri din fata vîrfului. In golul alpin acest lucru nu este suparator cînd vizibilitatea este buna. Lipsa marcajului constituie însa un impediment serios pe timp cetos, cînd posibilitatea de a rataci drumul devine un pericol real. Vîrful Pades este acoperit în mare parte de ienuperi, între care apar numeroase pîlcuri cu iarba si afinis. Poteca strabate un jnepenis rar, ocolind vîrful la nord. In zona cu jnepenis se recunoaste din nou marcajul aplicat pe stînci si pietre. Semnul banda albastra este însotit pe aceasta portiune de semnul banda rosie, care vine de la Nadrag pe valea Gosta, si de semnul banda galbena, care urca de la Luncani pe Pîrîul Mare (traseul 6). Din vîrful Pades, cel mai înalt loc al masivului (1374 m), se deschide una din cele mai frumoase privelisti generale asupra Muntilor Poiana Rusca. înspre nord, privirea cuprinde în zare dealurile Lipovei si sesul aluvial al vaii Bega, în care se disting localitatile Curtea si Margina. Recunoastem în cadrul masivului Valea Bega Luncanilor, cu cotul ei caracteristic în dreptul localitatii Luncani; Culmea Druja (957 m) - Haugu (922 m) care se ridica între cele doua brate principale ale vaii Bega (Bega Luncanilor si Bega Poienilor); culmea Vîrful lui Stan - vîrful Plopii - vîrful Colii (traseul 4) cu catunul de sub Benesu, la vest de Bega Luncanilor; la picioarele noastre se întind bazinele de receptie ale vailor Taieturii, Caprisoara (pe care se afla drumul ce traverseaza masivul de la Luncani la Ruschita), Pîrîul Mare (pe care urca de la Luncani spre Pades traseul 6). Inspre nord-vest distingem în departare lacul de acumulare de la Fîrdea, strajuit de Magura Surduc, iar spre nord-est terminatia zonei de platou înalt a masivului din regiunea Poieni, ferastruit adinc de Bega Poienilor. La est avem în fata noastra creasta centrala a masivului Poiana Rusca - vizibila pîna în dreptul Muntelui Rusca, culminata de trei vîrfuri plate caracteristice: Rusca (1 355 m), în centru, Pascota în stînga si Crinii, în dreapta. In ultimul plan se vede desprinzîndu-se din vîrful Rusca spre nord culmea care marcheaza cumpana apelor dintre bazinul de acumulare al Muresului si cel al vaii Bega. Spre sud, zarim în ultimul plan culmile înalte ale Carpatilor Meridionali, separati de Muntii Poiana Rusca prin valea Bistra. De la stînga spre dreapta, distingem Muntii Retezat (cu vîrfurile: Vf. Mare, Papusa, Peleaga, Retezat, Judele), des-partiti de masivul Pietreanu prin taietura adînca a Rîului Mare, Vîrful Pietrii, Muntii Godeanu, Muntii Ţarcu si Muntele Mic. Sub noi se afla, de la dreapta spre stînga, Culmea Pades - (Cîrlentiu) - Rares - Fîntînii -Poeti, vaile Boului, Afinarul Mare, Afinarul Mic si culmea înalta a dealului Boul. Mai înspre sud se remarca, din multitudinea crestelor si vailor care formeaza partea meridionala a masivului Poiana Rusca, în special vîrfurile Ascutita Mare, Ascutita Mica, Dealul Negru si taietura adînca a vaii soimului. Din vîrful Pades putem reveni la cabana ,,Capriorul" sau sa coborîm fie spre Luncani si Valea lui Liman (traseul 6, 2 ¼ ore, sau traseele 5 + 3, 4 ore), fie spre Ruschita (traseele 7 si 8, 3 ½ ore) sau Rusca Montana (traseul 9, 6 ore).
Sursa:www.scribtube.com
Foto:Wikimedia Commons
Foarte util si detaliat
RăspundețiȘtergere