CANTEMIR, Dimitrie (1673-1723) Cărturar, compozitor, savant poliglot, umanist şi domn al Moldovei (1710-1711)*Foto:Creative Commons
„Moldova era guvernată atunci de Prinţul Cantemir, care unea ştiinţa literelor cu ştiinţa armelor“ – nota Voltaire (viitor mason). Înfrânt de turci la Stănileşti, pe Prut, se refugiază în Rusia, unde devine consilierul Ţarului Petru I. În tinereţea petrecută la Istambul, inventează un sistem de notaţie muzicală, transcriind melodii turceşti ale vremii şi compoziţii proprii. Concepţia sa filosofică a fost laică şi raţionalistă; a subliniat originea latină a poporului român, continuitatea sa pe teritoriul vechii Dacii, unitatea limbii române. Lui îi aparţine şi prima încercare de creare a unei terminologii româneşti. A fost membru al Academiei Regale de Ştiinţe şi Litere din Prusia şi al Academiei de Ştiinţe din Berlin (1714). Principalele sale lucrări sunt: “Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea” (1698), “Istoria ieroglifică” (1705), “Istoria creşterii şi descreşterii Curţii Otomane” (1714-1716), “Descrierea Moldovei” (1715), “Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor” (1719-1721). Unul din programele ICR de promovare a culturii româneşti în străinătate se intitulează chir Cantemir (www.programulcantemir.ro) Banca Naţională a României (BNR) a găzduit luni, 18 iunie 2007, un simpozion intitulat "Dimitrie Cantemir, personalitate de anvergură europeană". Au prezentat comunicări: acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române ("Dimitrie Cantemir un prinţ cărturar"), prof. univ. dr. Dan Sluşanschi ("Soarta «Istoriei Otomane» a Principelui Dimitrie Cantemir"), prof. univ. dr. Dan Zamfirescu ("Dimitrie Cantemir şi condiţia europeană a culturii române"), prof. univ. dr. Eugen Negrici („Despre «Divanul» lui Dimitrie Cantemir sau Kalitropismul ca năzuinţă"), prof. univ. dr. Virgil Stoenescu ("Cantemir – oeconomiae peritus"), prof. univ. dr. Cătălin Turliuc ("Cantemir, ezoterismul şi societăţile iniţiatice"), acad. Alexandru Zub ("Dimitrie Cantemir: Obsesia adevărului"), Cristian Păunescu, director, BNR ("Întors din lunga şi greaua pribegie"). Tot atunci s-a lansat şi un set de monede comemorative dedicate marelui cărturar. Cu această ocazie, domnul Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a răspuns la câteva întrebări despre legătura dintre mediul bancar şi cultură. Pe 25 iunie 2007, preşedintele României, Traian Băsescu a inaugurat la Istanbul, Muzeul Dimitrie Cantemir, aflat în clădirea din cartierul Fener, unde cărturarul a locuit. Şeful statului a dezvelit, de asemenea, placa memorială dedicată lui Dimitrie Cantemir şi a semnat în cartea de onoare a muzeului. El a tăiat, alături de primarul Istanbulului, panglica de inaugurare a muzeului. Traian Băsescu a donat muzeului un portret al lui Dimitrie Cantemir, semnat de pictorul Henri Mavrodin. La eveniment a participat şi reprezentantul BNR, Eugen Dijmărescu, care a donat o emisiune de monede a BNR dedicată cărturarului român. La începutul lunii noiembrie 2008, Alexandr Anatolievici Ciurilin, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, s-a angajat personal că va facilita cercetătorilor români intrarea în posesie a copiilor după circa 8.000 de file din manuscrisele originale ale domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir, aflate în Arhivele MAE de la Moscova sau ale Academiei Teologice, printre care Hronicul vechimei a Româno-Moldo-Vlahilor, Istoria Ieroglifică, Compediolum Universae Logices Institutiones şi Descriptio Moldaviae. În perioada 5-10 octombrie 2009 s-au desfăşurat la Ankara lucrările celui de-al 7-lea Congres internaţional de cultură turcă, cu tema Istanbulul în cultura turcă şi cea mondială, organizat de prestigiosul Centru Cultural Atatürk din capitala Turciei, eveniment dedicat procesului Istanbul, capitală europeană a culturii în 2010. Au participat 382 de cercetători din 36 de ţări care au prezentat din multiple puncte de vedere marea metropolă de pe Bosfor (circa 17 milioane de locuitori), capitală economică, financiară, culturală şi media a Turciei contemporane, fostă capitală a trei mari imperii: Roman, bizantin şi otoman, oraş care şi-a pus puternic amprenta şi asupra destinului Ţărilor Române. Cunoscutul turcolog român, prof.univ.dr.Mihai Maxim, directorul Centrului de studii Turce al Universităţii Bucureşti şi directorul Institutului Cultural Român Dimitrie Cantemir - Istanbul, a prezentat cu acest prilej comunicarea Dimitrie Cantemir şi Istanbulul, în care a adus noi argumente documentare şi interpretative în sprijinul afirmaţiei decanului studiilor turcologice mondiale, prof. Halil Inalcik (93 de ani) că „prima personalitate care a deschis o fereastră culturii turce spre Occident a fost un român, principele Dimitrie Cantemir (Kantemiroğlu)". Turcologul român a opinat că datele de istorie politică şi culturală ne permit să afirmăm că deschiderea culturală a Turciei spre Occident a început nu la 1718, la preluarea marelui vezirat de către Nevşehirli Ibrahim Paşa, cum se admite în prezent, ci după pacea de la Carlowitz (1699), mai precis, simbolic, în 1703, când principele Cantemir a prezentat tratatul său de muzică, în stil european, sultanului proeuropean Ahmed al III-lea, prin intermediul prietenului său (şi colegului de studii) Rami Paşa, negociatorul otoman, alături de Alexandru Mavrocordat, la Carlowitz şi devenit în 1703, mare vizir. La şedinţa de închidere a congresului, profesorul Maxim a fost invitat, alături de prof. Bacqué-Grammont (Franţa), să facă aprecieri finale asupra lucrărilor reuniunii, în numele delegaţilor din cele 35 ţări străine participante.
A fost rosicrucian. Potrivit unei legende, capul său a fost luat după moarte pentru a fi îngropat într-un cimitir rosicrucian din Scoţia. O lojă cu numele său şi al cărei Venerabil a fost şi Mihail Sadoveanu, a funcţionat în perioada interbelică a secolului trecut la Iaşi.
.jpg)
