Comuna Fîrdea - Brainul Mare - Cabana ,,Capriorul"
Distanta: 13 km
Durata: 4½ ore
Caracteristici: traseu usor, poteca si drum de padure; diferenta de nivel: 700 m
Marcaj:banda albastra
Posibilitati de acces: din DN 68 A, de la comuna Traian Vuia spre Surducul Mic, 13 km pe drum asfaltat pîna în comuna Fîrdea.
Traseul începe din centrul comunei Fîrdea, în locul în care soseaua asfaltata coteste în unghi drept spre sud (spre Hauzesti). Nu exista tabla indicatoare, dar din acest loc se vede pe un stîlp de telegraf primul semn de marcaj, pe strada neasfaltata, în continuarea soselei pe care am venit dinspre Surducul Mic. Dupa 400 m traversam valea Moasei, afluent al vaii Gladna, si în curînd iesim din comuna. Aici, în dreapta, un indicator cu mentiunea ,,Cabana Capriorul 3,30 ore" marcheaza începutul potecii spre cabana. Urcam pe versantul din dreapta drumului printr-o poiana cu pomi rari. Dupa circa 200 m ajungem într-o taietura de padure în care cresc arbusti de stejar, mesteacan, mai rar salcîm si ienuperi. Aici poteca devine clara, drumul vechi pe care îl urmareste fiind sapat adînc de ape. Marcajul este foarte anevoios, practic lipscste. Pe alocuri drumul se desface în mai multe ramuri care dupa un timp se unesc iar în apropierea crestei principale spre care ne îndreptam. Pe masura ce urcam pe piciorul de deal dintre valea Gladnei si valea Moasei, în spatele nostru se deschide o priveliste din ce în ce mai cuprinzatoare asupra lacului de acumulare Firdea, asupra comunei de la picioarele noastre si asupra extremitatii nord-vestice a reliefului muntos din masivul Poiana Rusca, care se profileaza în spatele lacului sub forma unei ghirlande de dealuri înalte, împadurite. Dupa 1 km de urcus, taietura de padure se termina, panta devine lina si piciorul de deal se îngusteaza. Pe pomi se zareste iar marcajul, banda albastra care de aici înainte ne va însoti continuu pîna la destinatie. Dupa circa 300 m ajungem în culmea principala care separa bazinul vaii Hauzesti de cel al vaii Rozalia (Atentie la marcaj la parcurgerea în sens invers a traseului! Nu exista indicator unde poteca paraseste culmea principala). Drumul continua fara denivelari circa 700 m spre sud, printr-o poiana îngusta presarata cu ienuperi ce ating înaltimi pîna la 3 m. Din aceasta poiana, care invita la un popas dupa urcus (în mijlocul ei, pe un stejar tînar citim inscriptia "loc pentru popas"), se zaresc din cînd în cînd culmea împadurita a muntelui Gomila Mare în prim plan si culmea Brainului Mic în planul al doilea. Dupa ce trecem de o padurice de mesteacan, drumul intra în padure si începe sa urce spre Gomila Mare. La sfîrsitul unui urcus lin si continuu de 1,7 km, pe un drum prin padure batrîna de fag si stejar, ajungem într-o zona defrisata pe coasta vestica a culmii, presarata cu mure. In fata noastra se înalta Brainul Mic, pîna la care mai avem de parcurs 500 m, ultima portiune de urcus pieptis. Datorita taieturii mentionate, de pe vîrful Brainul Mic (746 m) se deschide o perspectiva minunata asupra partii de vest a Muntilor Poiana Rusca. Spre apus se ridica în partea opusa a bazinului vaii Hauzesti vîrful Plaiului, din care vedem desprinzîndu-se spre nord coama vestica a masivului pîna la Magura Surduc, care strajuieste deasupra lacului Fîrdea si defileului vaii Glanda de la Surduc. Inspre sud-vest se disting taietura sinuoasa si adînca a vaii Nadragului si înaltimile din sudul regiunii. La poalele muntilor Poiana Rusca se deschide depresiunea Caransebesului, în spatele careia se profileaza în zare dealurile Buziasului si Muntii Semenic. Din Brainul Mic coborîm cîteva sute de metri spre o sa larga, în dreptul careia se termina zona defrisata. Poteca continua prin padure, indicata de un marcaj des. Dupa 1,5 km ajungem în saua din fata Brainului Mare. Vîrful nu se vede din cauza padurii. De aici poteca urca sinuos circa 200 m, pentru a continua pe curba de nivel de pe coasta nordica a culmii, cu scopul de a evita urcusul abrupt spre vîrful Brainul Mare (874 m), care, fiind împadurit, nu ofera o priveliste deosebita. Traseul continua spre vest urmarind pe o distanta de 2 km ondulatiile largi ale culmii împadurite, pîna în zona înalta din care se desprinde spre nord culmea care desparte bazinul vaii Rosalia de cel al vaii Gladna. De aici traseul marcat se îndreapta spre sud-est, urmînd în lungul culmii principale un drum de padure, pentru a ajunge dupa 2,5 km în zona plata de sub vîrful Daia. In continuare, drumul ocoleste la nord, pe curba de nivel, vîrful Daia (945 m) si ajunge dupa 800 m în saua plata dintre vîrful Daia si Dîmbul cu Fier. Aici întîlnim marcajele care vin de la Nadrag, Pades si Luncani. Din acest loc un drum carosabil ne conduce la cabana "Capriorul", care se afla la 200 m spre sud, pe o culme secundara.
Distanta: 13 km
Durata: 4½ ore
Caracteristici: traseu usor, poteca si drum de padure; diferenta de nivel: 700 m
Marcaj:banda albastra
Posibilitati de acces: din DN 68 A, de la comuna Traian Vuia spre Surducul Mic, 13 km pe drum asfaltat pîna în comuna Fîrdea.
Traseul începe din centrul comunei Fîrdea, în locul în care soseaua asfaltata coteste în unghi drept spre sud (spre Hauzesti). Nu exista tabla indicatoare, dar din acest loc se vede pe un stîlp de telegraf primul semn de marcaj, pe strada neasfaltata, în continuarea soselei pe care am venit dinspre Surducul Mic. Dupa 400 m traversam valea Moasei, afluent al vaii Gladna, si în curînd iesim din comuna. Aici, în dreapta, un indicator cu mentiunea ,,Cabana Capriorul 3,30 ore" marcheaza începutul potecii spre cabana. Urcam pe versantul din dreapta drumului printr-o poiana cu pomi rari. Dupa circa 200 m ajungem într-o taietura de padure în care cresc arbusti de stejar, mesteacan, mai rar salcîm si ienuperi. Aici poteca devine clara, drumul vechi pe care îl urmareste fiind sapat adînc de ape. Marcajul este foarte anevoios, practic lipscste. Pe alocuri drumul se desface în mai multe ramuri care dupa un timp se unesc iar în apropierea crestei principale spre care ne îndreptam. Pe masura ce urcam pe piciorul de deal dintre valea Gladnei si valea Moasei, în spatele nostru se deschide o priveliste din ce în ce mai cuprinzatoare asupra lacului de acumulare Firdea, asupra comunei de la picioarele noastre si asupra extremitatii nord-vestice a reliefului muntos din masivul Poiana Rusca, care se profileaza în spatele lacului sub forma unei ghirlande de dealuri înalte, împadurite. Dupa 1 km de urcus, taietura de padure se termina, panta devine lina si piciorul de deal se îngusteaza. Pe pomi se zareste iar marcajul, banda albastra care de aici înainte ne va însoti continuu pîna la destinatie. Dupa circa 300 m ajungem în culmea principala care separa bazinul vaii Hauzesti de cel al vaii Rozalia (Atentie la marcaj la parcurgerea în sens invers a traseului! Nu exista indicator unde poteca paraseste culmea principala). Drumul continua fara denivelari circa 700 m spre sud, printr-o poiana îngusta presarata cu ienuperi ce ating înaltimi pîna la 3 m. Din aceasta poiana, care invita la un popas dupa urcus (în mijlocul ei, pe un stejar tînar citim inscriptia "loc pentru popas"), se zaresc din cînd în cînd culmea împadurita a muntelui Gomila Mare în prim plan si culmea Brainului Mic în planul al doilea. Dupa ce trecem de o padurice de mesteacan, drumul intra în padure si începe sa urce spre Gomila Mare. La sfîrsitul unui urcus lin si continuu de 1,7 km, pe un drum prin padure batrîna de fag si stejar, ajungem într-o zona defrisata pe coasta vestica a culmii, presarata cu mure. In fata noastra se înalta Brainul Mic, pîna la care mai avem de parcurs 500 m, ultima portiune de urcus pieptis. Datorita taieturii mentionate, de pe vîrful Brainul Mic (746 m) se deschide o perspectiva minunata asupra partii de vest a Muntilor Poiana Rusca. Spre apus se ridica în partea opusa a bazinului vaii Hauzesti vîrful Plaiului, din care vedem desprinzîndu-se spre nord coama vestica a masivului pîna la Magura Surduc, care strajuieste deasupra lacului Fîrdea si defileului vaii Glanda de la Surduc. Inspre sud-vest se disting taietura sinuoasa si adînca a vaii Nadragului si înaltimile din sudul regiunii. La poalele muntilor Poiana Rusca se deschide depresiunea Caransebesului, în spatele careia se profileaza în zare dealurile Buziasului si Muntii Semenic. Din Brainul Mic coborîm cîteva sute de metri spre o sa larga, în dreptul careia se termina zona defrisata. Poteca continua prin padure, indicata de un marcaj des. Dupa 1,5 km ajungem în saua din fata Brainului Mare. Vîrful nu se vede din cauza padurii. De aici poteca urca sinuos circa 200 m, pentru a continua pe curba de nivel de pe coasta nordica a culmii, cu scopul de a evita urcusul abrupt spre vîrful Brainul Mare (874 m), care, fiind împadurit, nu ofera o priveliste deosebita. Traseul continua spre vest urmarind pe o distanta de 2 km ondulatiile largi ale culmii împadurite, pîna în zona înalta din care se desprinde spre nord culmea care desparte bazinul vaii Rosalia de cel al vaii Gladna. De aici traseul marcat se îndreapta spre sud-est, urmînd în lungul culmii principale un drum de padure, pentru a ajunge dupa 2,5 km în zona plata de sub vîrful Daia. In continuare, drumul ocoleste la nord, pe curba de nivel, vîrful Daia (945 m) si ajunge dupa 800 m în saua plata dintre vîrful Daia si Dîmbul cu Fier. Aici întîlnim marcajele care vin de la Nadrag, Pades si Luncani. Din acest loc un drum carosabil ne conduce la cabana "Capriorul", care se afla la 200 m spre sud, pe o culme secundara.
Foto:Wikimedia Commons
Peisajele sunt admirabile !
RăspundețiȘtergere