Luncani-Taul Ursului-Vf.Rusca(muntii Poiana Ruscai)

Luncani - Taul Ursului - Vîrful Rusca


Marcaj: cruce rosie
între Luncani si Taul Ursului si banda rosie verticala
de la Taul Ursului la vîrful Rusca.

Distanta: 20,2 km

Durata: 6 ore

Caracteristici: traseu lung, dar usor pe drumul din vaile Bega Luncanilor si Caprisoara. Poteca pe culmea împadurita dintre Taul Ursului si vîrful Rusca. Se poate vizita pestera din Piatra Fetii. Diferenta de nivel: 1050 m.

Posibilitati de acces: din DN 68 A, de la comuna Cosava 13 km pe soseaua asfaltata spre Tomesti, pîna la Valea lui Liman si de aici 6 km drum modernizat pe valea Bega Luncanilor (autobuz).







Prima parte a drumului coincide cu traseul 13 pe distanta Luncani - Taul Ursului, iar a doua parte cu traseul 12 între Taul Ursului si vîrful Rusca. Descrierile detaliate au fost prezentate la cele doua trasee mentionate. In continuare, vor fi punctate numai indicatiile generale necesare parcurgerii traseului. Pornim din centrul localitatii Luncani, de la statia de autobuz, din dreptul confluentei vaii Bega cu valea Topla, pe care urca traseele 3 si 6. Urmam drumul din valea Bega Luncanilor în amonte 6 km pîna la bifurcatia mare, unde valea principala se desface în valea Stîlpului (spre est) si valea Caprisoara. Din acest loc, numit ,,între ape", lasam în stînga drumul forestier pe valea Stîlpului si urmam spre dreapta drumul catre Ruschita în lungul vaii Caprisoara. Dupa 1,5 km ajungem în dreptul unei excavatii în tufuri calcaroase. In acest loc se afla, între drum si firul apei, intrarea în pestera din Piatra Fetii (descriere la traseul 14). Dupa bifurcatia superioara a vaii, drumul paraseste valea Caprisoara si ajunge pe un traseu sinuos, dupa 2 km, în saua Taul Ursului (15 km fata de localitatea Luncani). Marcajul cruce rosie este rar, fiind aplicat în special în ultima parte a drumului descris. In poiana Taul Ursului, mai multe table indicatoare arata desfacerea traseelor spre Ruschita, vîrful Pades si vîrful Rusca. Urmam spre stînga poteca de padure larga spre vîrful Rusca, marcata cu semnul banda rosie. Ocolim la nord vîrful Curmatura Mare (sau Ursului) si ajungem în saua Curmaturii, cel mai sudic punct al traseului. De aici continuam poteca pe creasta spre nord-est pîna în vîrful Mosiuta (1238 m), de unde la 1,5 km spre est iesim în golul alpin. Vîrful Rusca se afla în fata noastra la circa 0,5 km, sub forma unui mamelon cu pante line, acoperit de pasune, jnepeni si ienuperi, marcat printr-o baliza mica de lemn, de obicei rasturnata din cauza vîntului. In vîrf, o priveliste panoramica asupra Muntilor Poiana Rusca rasplateste efortul drumului lung parcurs. Din vîrful Rusca putem cobori spre Ruschita pe traseele 12 sau 11, ori sa ne îndreptam spre cabana "Capriorul" pe traseele 7+5. Golul alpin cu pante line ofera conditii bune pentru instalarea cortului, în special în locurile înierbate dintre jnepeni, ferite de vînt.
www.scritube.com

Ruschita-Taul Ursului-Luncani(muntii Poiana Ruscai)

Ruschita - Taul Ursului - Luncani

Marcaj: cruce rosie

Distanta: 21 km

Durata: 6 ore

Caracteristici: traverseaza partea centrala a Muntilor Poiana Rusca; traseu lung, pe drum carosabil, urcus si coborîs lin. Intre Ruschita si Valea Caprioara drumu1 nu este accesibil decît pentru autoturisme de teren. Diferenta de nivel: 760 m. Este posibila vizitarea pesterii din Piatra Fetii
Posibilitati de acces: pentru Ruschita, din DN 68 sau linia C.F.R. 211, de la comuna Voislova, 17 km drum modernizat pe valea Rusca. Pentru Luncani, din DN 68 A de la comuna Cosava, 13 km pe sosea asfaltata pîna la Valea lui Liman si 6 km drum nemodernizat pe valea Bega în amonte.

Prima parte a drumului, si anume între Ruschita si Taul Ursului, este comuna cu traseele nr. 7 spre vîrful Pades si nr. 12 spre vîrful Rusca (pentru descriere detaliata, vezi traseul 7). A doua parte, între Taul Ursului si Luncani, coincide partial cu traseul nr. 14 (Luncani - vf. Rusca). Marcajul este rar, dar acest fapt nu impieteaza asupra orientarii, deoarece traseul urmareste tot tiinpul drumul carosabil. Din centrul localitatii Ruschita, urmam drumul în lungul vaii Pades spre amonte. Dupa 500 m tra-versam Valea Morii si lasam în urma ultimele case. La 1 km mai departe trecem pe lînga renumita cariera de marmura de la gura Pîrîului cu Raci si lucrarile miniere ale exploatarii pentru plumb si zinc. Dupa înca 2,2 km ajungem la "Monumentul turistului" de la ,,sapte Izvoare". In curînd parasim drumul forestier din valea Pades si urcam spre dreapta, pe drumul din valea Turcului (sau pîrîul Paltinului). Dupa 2,5 km de urcus lent prin padure pe serpentinele drumului, ajungem în poiana "Taul Ursului", situata în culmea principala a masivului Poiana Rusca. Aici se desparte spre stînga (vest) traseul 7 spre vîrful Pades si traseul 12 spre vîrful Rusca. Ambele trasee urmaresc culmea principala a Muntilor Poiana Rusca si sînt rnarcate cu banda rosie. Din poiana "Taul Ursului" drumul spre Luncani coboara înspre nord, în bazinul vaii Caprisoara. Prin cîteva serpentine pe culmile împadurite si afluentii din dreapta bazinului mentionat ajungem, dupa 2 km, lînga firul apei principale, putin amonte de bifurcatia superioara a vaii Caprisoara. Aici ne aflam în zona marginala a masivului de roci dolomitice si calcaroase de la Luncani, pe care-1 vom strabate în continuare pîna la capatul traseului. Urmam drumul carosabil în josul vaii. La 3 km întîlnim pe stînga noastra primul afluent mare, pîrîul Taieturii, pe care urca un drum forestier pîna sub culmea principala a masivului. Ne aflam în cotul mare al vaii din jurul vîrfului Caprisor (846 m) ale carui pante abrupte se înalta în dreapta noastra. In continuare, drumul coteste spre nord-est. Dupa ce am lasat în urma doi afluenti pe stînga noastra si un afluent mai mare pe dreapta, ajungem lînga o excavatie în tufuri calcaroase sub care se ascunde una din putinele pesteri cunoscute în Muntii Poiana Rusca - Pestera din Piatra Fetii, explorata în 1963 de st. Negrea, A. Negrea, V. Sencu, L. Botosaneanu (1965). Pestera din Piatra Fetii (vezi p. 32) este situata în versantul drept al vaii Caprisoara, sub nivelul drumului, la 3,5 km aval de valea Taieturii si 1,5 km amonte de confluenta cu valea Stîlpului, la cota 508 m. Este o pestera relativ mica (19 m lungime totala) sapata în tufuri calcaroase si dolomite rubanate. Tufurile calcaroase au fost depuse de izvoarele situate la est de pestera. Intrarea se afla între drum si vale, la 6 m deasupra apei. Are forma unei fante, lunga de 4 m si adînca de 2,5 m, si a fost sapata de apa prin eroziune laterala pe o fisura în rocile dolomitice. Pestera propriu-zisa consta dintr-o sala slab luminata si un culoar obscur, drenat de un curs de apa care vine din SE, alimentat probabil de izvoarele mentionate. Apa se pierde sub pietrele planseului pentru a reapare în vale la 9 m aval de pestera. Peretii sînt acoperiti de o crusta concretionara, în parte negricioasa din cauza continutului în argila. Plafonul, format din tuf calcaros, este ornat cu stalactite mici si rare. Pe planseu zac blocuri mari de dolomite si tufuri calcaroase. Din baza fisurii pe care se afla fanta de la intrare se dirijeaza spre vest o galerie greu accesibila care comunica cu malul riului la 3 m deasupra nivelului apei. Pestera este foarte umeda si relativ calda (12°C linga cursul de apa). La 10 m amonte, în acelasi mal al rîului, se afla o alta pestera mai mica (8 m lungime) sapata în rocile dolomitice tot prin eroziune laterala. Intrarea în aceasta pestera este inundata de apa vaii. Continuînd traseul pe drumul din valea Caprisoara, ajungem dupa 1,5 km la confluenta cu valea Stîlpului, care izvoraste de sub vîrful Rusca. Din unirea celor doua ape rezulta Bega Luncanilor. In locul de confluenta, numit de localnici ,,Intre ape", lunca vaii se largeste. Lînga drum se afla patru cabane pentru muncitorii forestieri. Drumul continua spre vest pe Bega Luncanilor. Valea este sapata adînc în roci dolomitice si curge între versantii abrupti care în nord urca spre culmea vîrful Secului (765 m) - vîrful Bîlii (783 m), iar în sud, spre creasta din vîrful Strîmbului (797 m). La 6 km aval de locul ,,între ape", ajungem în Luncani. Centrul localitatii si statia de autobuz se afla în dreptul confluentei cu valea Topla, la circa 200 m nord de biserica "suspendata" pe o mica terasa în stînga vaii. Din centrul comunei pornesc pe valea Topla trasee 6, spre vîrful Pades, si 3, spre cabana "Capriorul". De la Luncani putem ajunge usor la motelul ,,Valea lui Liman" urmînd în continuare cu autobuzul drumul spre Românesti, pe o distanta de 6 km.

Sursa:www.scritube.com

Muntele Tampa(Transilvania)

MUNTELE TAMPA                                                                                                                                  

Cai de acces:Pe jos,pe traseele turistice marcate sau folosind telecabina Muntele                                                                            

Tampa este localizat in masivul Postavaru,in sudul Carpatilor Orientali,fiind inconjurat aproape in totalitate de municipiul Brasov,inaltimea sa este de 960m si se ridica aproape la 400m deasupra orasului.                                                                                  

Mare parte este declarata rezervatie naturala ,datorita speciilor de animale si plante rare care se gasesc pe acest munte .Este singura rezervatie peisagistica ce se intinde pe o suprafata de 150ha.din judetul Brasov ,aici fiind consemnate pentru prima data doua specii de plante care traiesc numai in Romania :Crucea Voiniculuisi Obsiga Barsana. Padurea formata din amestec de fagete si rasinoase ocupa aproape intreaga suprafata a rezervatiei,alaturi de mici suprafete de pajisti si fanete. Pe Tampa se poate ajunge pe mai multe cai :cele 25 de serpentine ,taiate in 1837 de catre Ocolul Silvic al Brasovului,Treptele lui Gabony (cele 167 de scari au fost refacute in totalitate din beton si profile metalice ;pe traseu sunt amenajate 6popasuri pentru odihna)drumul Cavalerilor ,vechi din vremea cetatii Brasovia . Intre Valea Scheilor si Valea Racadaului se afla doua varfuri ale muntelui ,Tampa 955m si Piciorul Boului 890m,intre care sunt sei adanci. De asemenea pe muntele Tampa s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din Romania.Dintre viespi s-au determinat 17 specii rare sau foarte rare pentru Romania. Fauna este completata de o varietate de alte specii :veverite,ursul,lupul.capriori;dintre pasari se regasesc:tartalogul,corbul;iar in zona de stepa sunt prezente si reptile:vipera,gusterul.                                                                                                                                     


  Ada-Giulia M.

Manastirea Brancoveni

Manastire de maici                                                                                      

Staret: Monahia Daniela Stanciu                                                                                  

Adresa: com. Brancoveni, jud. Olt Acces: DN 64 spre Caracal, com. Brâncoveni                                                                                                    

Ctitor: Matei Basarab                                                                                     

Anul zidirii: 1640                                                                                       

Hramul: Sf. Nicolae                                                                            

Mănăstirea Brâncoveni: Istoric                                                                          


La Brâncoveni, primul aşezământ monahal datează din secolul al XVI-lea. În 1640, Matei Basarab reface mănăstirea; din această epocă se mai păstrează turnul-clopotniţă, stăreţia şi o parte din zidul din incintă. Actuala biserică, cu hramul „Sfântul Nicolae”, a fost construită în locul celei vechi de Constantin Brâncoveanu, în anul 1699; tot el va ctitori, un an mai târziu, şi biserica-bolniţă. În timpul războiul turco-austriac din 1716-1718 a fost parţial arsă; cutremurul din 1838 a avariat-o grav; secularizarea din timpul lui Cuza a transformat-o într-un modest aşezământ, al cărui curator a fost Popa Şapcă, apoi au venit anii de ruină. Mănăstirea a fost refăcută parţial de episcopul Vartolomei Stănescu, dar prin decretul 410/1959 a fost desfiinţată şi s-a făcut aici un azil de bătrâni, apoi a rămas pustie 20 de ani. Abia după 1980 au fost aduse aici câteva maici de la Mănăstirea Clocociov şi au început primele reparaţii. Ierarhii Gherasim Cristea şi Calinic Argatu s-au străduit mult pentru ca acest aşezământ să-şi recapete strălucirea de odinioară, angajând lucrări capitale de renovare. Cele două biserici au fost subzidite, consolidate şi reacoperite cu tablă zincată. S-au deschis drumuri de acces, s-a recuperat o parte din terenul agricol ce aparţinuse mănăstirii, lacurile au fost drenate, dealurile acoperite cu livezi. În beciul cel mare de sub stăreţie s-a amenajat un lapidariu model, unde au fost adăpostite vremelnic şi sculpturi de la bisericile demolate din Bucureşti. În muzeul mănăstirii se păstreaza coloanele mănăstirii Văcăreşti, icoane din secolul al XVIII-lea, pietrele funerare ale lui Ghica Vodă, Barbu Văcărescu şi ale postelnicului Dumitrescu. În biserica mănăstirii este înmormântat Papa Brâncoveanu, tatăl lui Constantin Brâncoveanu.                                                                                                                                                 

ortodox.ro
Sursa: „Drumuri spre mănăstiri” – Ed. Sophia

Brasov,orasul de sub Tampa(Transilvania)

BRASOV reprezinta de secole intregi unul dintre cele mai importante,puternice si infloritoare orase din Transilvania.Este atestat documentar inca din anul 1234 in catalogul Ninivensis cu numele de Corona.                                                                                   


CAI DE ACCES                                                                 


*rutier:E81/E68,Satu Mare-Cluj Napoca-Alba Iulia-Sibiu-Brasov E60,Bors-Oradea-Cluj-Tg.Mures-Brasov                                   


*feroviar:statia CFR Brasov                                                               


Incepand cu a doua jumatate a secolului al XIV-lea ,orasul este confirmat drept centru administrativ si ecleziastic al Tarii Barsei (Corona,Kronstadt,Brasso)fiind "orasul liber regal"si unul dintre centrele economoce si culturale ale Transilvaniei Arhitectura orasului este specifica ,fiecare casa avand pitorescul ei aparte.Ridicarea constructiilor s-a facut de-a lungul timpului,conform unor principii urbanistice bine stabilite,impuse de conditiile geografice ale Brasovului.Acestea au de regula un singur etaj ,peretiiexteriori sunt lipsiti de ornamente,iar ferestrele sunt mici,comparativ cu standardele actuale.                                  


Unele dintre punctele turistice emblematice ale Brasovului sunt:                                                                 


BISERICA NEAGRA                                                                                                                            


Importantul monument din centrul Brasovului a fost construit in stil gotic intre secolele XIV-XV.Lucrarile incep in 1383 fiind terminate in 1477.In prezent Biserica Neagra este cea mai mare biserica gotica din S-E Europei.Biserica a primit noul ei nume dupa ce in anul 1689 ,Marele Incendiu cauzat de invadatorii habsburgi a afectat cea mai mare parte a orasului si biserica,inegrindu-i zidurile.Interiorul gotic original a suferit modificari in timpul restaurarilor ,iar spatiul maret din zilele noastre este in mare parte baroc .Biserica are sase portaluri ,figurand stiluri arhitectonice diferite,de la gotic la renascentist .Majoritatea obiectelor din biserica dateaza din epoca restaurarilor,exceptie facand vasul pentru botez din bronz turnat de un localnic in 1450.In Biserica Neagra se afla cel mai greu clopot mobil din Romania (6tone),picturi murale in stil renascentist italian si o orga cu 4000 de tevi ,7scale si 4 claviaturi,fiind una dintre cele mai mari din Europa de sud-est                                                                                                                


CETATEA BRASOVIA                                                                                                                                      


Cetatea Brasovia dateaza din secolul al-XIII-lea ,fiind pentru prima oara mentionata documentar in anul 1434 .A fost denumita in trecut si Castrum Brassoviense sau Brasovia Burg ,fiind un ansamblu de aparare din zona Brasovului,construit ca un refugiu pentru locuitorii orasului medieval.Pozitionata strategic pe un platou al masivului Tampa ,inconjurata de prapastii ,fortificatia reprezinta una dintre cele mai sigure si greu de cucerit din Europa ,dovada fiind faptul ca nu a fost niciodata ocupata prin lupta.Arhitectura constructiei este simpla,de unde ipoteza ca cetatea ar putea apartine epocii preromanice.Avea o incinta de piatra ,de forma triunghiulara ,un mic bastion poligonal pe latura vestica si posibile mici incaperi pe latura de sud .In interior existau o capela si rezervoare pentru apa sapate in piatra.                                                                                                                                                                


IN ORASUL BRASOV SE MAI POT VIZITA:                                                                                                         


1-Bastionul Tesatorilor                                                                                                                                      


2-Bastionul Graf                                                                                                                                                


3-Turnul Negru                                                                                                                                                              


4-Turnul Alb                                                                                                                                                      


5-Poarta Schei                                                                                                                                                        


6-Poarta Ecaterinei                                                                                                                                             


7-P-ta Sfatului                                                                                                                                                      


8-Muzeul de istorie                                                                                                                                           


9-Biserica Adormirea Maicii                                                                                                                           


10-Casa Negustorilor                                                                                                                                              


11-Casa Muresenilor                                                                                                                                       


12-Muzeul primei scoli Romanesti                                                                                                                     


13-Muzeul de Arta                                                                                                                                            


14-Muzeul de etnografie                                                                                                                                   


15-Biserica Sfata Treime                                                                                                                                  


16-Biserica Catolica                                                                                                                                      


17-Cladirea primei banci Sasesti                                                                                                                                    


18-Biserica Sfantului Ioan                                                                                                                               


19-Casa Honterus                                                                                                                                            


20-Sinagoga Str.N Balcescu                                                                                                                            


21-Sinagoga str. Castelului                                                                                                                                                 


22-Granarul Orasului                                                                                                                                                       


23-Reduta                                                                                                                                                      


24-Biblioteca Honterus                                                                                                                                                      


25-Strada Sforii                                                                                                                                                


26-Strada Republicii                                                                                                                                         


27-strada Gheorghe Baritiu                                                                                                                                       


28-Aleea de sub Tampa                                                                                                                                  


29-Belvedere                                                                                                                                                       


30-Biserica evanghelica Sfantul Bartolomeu                                                                                                       


31-Liceul Andrei Saguna                                                                                                                                   


32-Crucifixul de pe Tampa                                                                                                                              


33-Capela Sfantul Leonard                                                                                                                                  


34-Turnul Cutitarilor                                                                                                                                         


35-Turnul Cizmarilor                                                                                                                                              


36-Statuia lui Arpad                                                                                                                                                                


Ada-Giulia M.

Manastirea Brancoveanu(Sambata de Sus)

Manastire de calugari                                                                               

Adresa: Sâmbata de Sus, com Voila, jud. Brasov                                          

Ctitor: Preda Brancoveanu                                                                    

Hramul: Adormirea Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii                       


Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus): Istoric                                                                                                      


"In inima Romaniei, pe valea Raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, in apropierea satului Sambata de Sus, se afla MANASTIREA BRANCOVEANU, una dintre cele mai frumoase ctitorii ale DOMNITORULUI MARTIR CONSTANTIN BRANCOVEANU. Manastirea are doua hramuri inchinate Maicii Domnului. Unul in prima vineri dupa Sfintele Past, de "Izvorul tamaduirii" (izvor cu apa tamaduitoare care, conform traditie, servea inca din sec. al XV-lea ca loc de intalnire a sihastrilor acestor munti). Mai tarziu, la sfarsitul sec. al XVII-lea, Domnitorul Tarii Romanestii construieste langa izvor o biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului". Inconjoara biserica cu o incinta, aduce calugari din Tara Romaneasca, infiinteaza o scoala de gramatici, un atelier de pictura, reunind toate acestea intr-o singura manastire ortodoxa dupa tipul celor cu viata de obste, unde calugarii traiesc si muncesc rugandu-se impreuna. Mai tarziu, in anul 1785, manastirea a fost distrusa cu tunurile de catre dusmanii credintei ortodoxe; incinta fiind distrusa complet, iar biserica adusa in stare de ruina. In aceasta stare a gasit-o MITROPOLITUL NICOLAE BALAN dupa mai mult de 140 de ani. Acesta da viata manastirii aducand trei calugari cu studii teologice, restaureaza biserica, construieste o noua clopotnita. Al treilea mare ctitor este actualul Mitropolit al Ardealului, I.P.S.Dr.Antonie Plamadeala, care intre anii 1984- 1989 initiaza, organizeaza si indruma direct reconstructia incintei manastirii, respectand cu strictete acest atat de frumos stil, cunoscut in istoria arhitecturii ca brancovenesc. In anul 1993 are loc sfintirea intregului complex manastiresc si a Paraclisului manastirii inchinat Sfintilor Martiri Brancoveni, ucisi in anul 1714 de catre turci la Constantinopol. Tot sub inaltul patronaj al I.P.S. Dr. Antonie Plamadeala se construieste un Mare Centru Ecumenic denumit ACADEMIA DE LA SAMBATA, proiectat pentru a gazdui si organiza congrese si intalniri ale intregii crestinitati. In dorinta de a transforma manastirea intr-un centru de spiritualitate ortodoxa si de cultura romaneasca, pune bazele unui bogat muzeu de icoane pe sticla si lemn, obiecte de cult, carti si vesminte liturgice si demareaza organizarea dupa principii si cu mijloace moderne a bibliotecii manastirii, pe care o inzestraza cu bogata si valoroasa SA colectie de carte, reviste si manuscrise. In prezent obstea manastirii numara in jur de 40 de vietuitori. Aici crestinii ortodocsi se aduna in cuget curat sa-si ostoiasca setea vesnic nepotolita dupa INTAIUL LOR PARINTE SUFLETESC- DUMNEZEU."                                                                                                                

ortodox.ro

Ruschita-"Taul Ursului"-Vf.Rusca(muntii Poiana Ruscai)

Ruschita - ,,Taul Ursului" - Vîrful Rusca


Marcaj: cruce rosie
pina la ,,Taul Ursului" si banda rosie
de la ,,Taul Ursului" la Vîrful Rusca


Distanta : 1,2 km

Durata: 3½ ore

Caracteristici: traseu usor, pe drum si poteci de padure. Este varianta cea mai recomandabila pentru vîrful Rusca. Diferenta de nivel: 800 m.

Posibilitati de acces: din DN 68 sau linia C.F.R. 211, de la comuna Voislova, 17 km drum modernizat pîna la Ruschita (autobuz).






De la Ruschita pîna la ,,Taul Ursului" traseul este comun cu acela spre vîrful Pades (vezi descrierea la traseul 7). Din centrul localitatii, urmam spre amonte drumul în lungul vaii Pades trecînd de confluenta cu Valea Morii, cu Pîrîul cu Raci, cariera de marmura si ,,Monumentul turistului" de la ,,sapte Izvoare". In dreptul pîrîului Turcului (sau valea Paltinului) parasim drumul forestier din valea Pades si urcam spre dreapta pe drumul care duce la Luncani, pîna în saua Taul Ursului. De la Ruschita la poiana de la ,,Taul Ursului" traseul este marcat rar cu semnul cruce rosie pe fond alb. In poiana ,,Taul Ursului" indicatoare fixate pe pomi precizeaza directia si marcajele spre vîrful Pades (banda rosie în directia vest, pe culmea principala - traseul 7), catre Luncani (cruce rosie în continuare spre nord pe drumul pe care am venit, traseul 13) si spre vîrful Rusca (banda rosie în directia est, pe culmea principala). Din poiana ,,Taul Ursului", traseul spre vîrful Rusca continua spre est (dreapta) 5,2 km pe marcajul banda rosie, în lungul culmii principale a Muntilor Poiana Rusca. Pe un drum pitoresc prin padure, ocolim pe la nord, pe curba de nivel, dealul Curmatura Mare (1 148 m), cunoscut si sub denumirea de Dealul Ursului. Dupa 1,8 km ajungem în saua Curmatura, situata in partea sudica a cotului mare pe care-1 descrie creasta Rusca-Pades în jurul izvoarelor vaii Caprioara, ramificatia stînga superioara a vaii Bega Luncanilor. La sud de sa izvoraste Pîrîul cu Raci Mare, la gura caruia se afla cariera de marmura de Ruschita, pe lînga care am trecut urcînd prin valea Padesului. Poteca coteste spre nord-est si urmeaza în panta lina culmea principala pentru a ajunge dupa 1 km în dreptul vîrfului Mosiuta (1238 m). De aici culmea continua spre est. Dupa 1,5 km iesim în golul alpin presarat rar cu jnepeni si ienuperi. In fata noastra se deschide vederea spre pantele line si înierbate ale vîrfului Rusca, marcat printr-o baliza mica de lemn adesea rasturnata de vînt. Din vîrf avem o privire panoramica asupra partii de vest a Muntilor Poiana Rusca, din sesul aluvial al vaii Bega, în nord, pîna în zona centrala a Carpatilor Meridionali, în sud. Pentru întoarcere, putem folosi traseul 11 spre Ruschita, traseele 12 si 13 spre Luncani sau sa ne indreptam spre cabana ,,Capriorul", peste vîrful Pades (traseele 12 + 7 + 5).
Sursa:www.scritube.com
Foto:Wikimedia Commons

Manastirea Bistrita,Valcea

Manastire de maici                                                                                         

Adresa: Bistrița, com. Costești, jud. Valcea                                                 

Ctitor: frații Craiovești                                                                                       

Anul zidirii: 1494                                                                                        

Hramul: Adormirea Maicii Domnului                                                     

Mănăstirea Bistrița Vâlcea:    Istoric                                                                            

Ctitorie a boierilor Craiovesti, datand din jurul anilor 1440, Manastirea Bistrita se inscrie intre stravechile vetre monahale Valcene. Prima atestare documentara a manastirii se pastreaza in "Hrisovul de danie" apartinand lui Vlad Voda Calugarul, la 16 martie 1494. Inca dintru inceputuri , in 1497, marele ban Barbu Craiovescu, a adus de la Constantinopol moastele Sfantului Grigoire Decapolitul (780-842 d.Hr.), originar din Decapolia Asia Mica , mare aparator al dreptei credinte impotriva ereziei iconoclaste. Aceasta prima ctitorie a fost puternic avariata de o expeditie armata a lui Mihnea cel Rau in 1509.Dupa inlaturarea acestuia banul Barbu , intors din pribegie , reface sfantul lacas cu sprijinul lui Neagoe Basarab (1519). Pictura bisericii a fost atribuita mesterilor Dumitru, Chirtop si Dobromir , de numele acestora se leaga fresca Manastirii Dealu si executarea lucrarilor in piatra la ansamblul Curtea de Arges. Astazi se mai pastreaza din ctitoria Craiovestilor biserica Bolnitei (1520). Avand o impresionanta fresca interioara in traditia paleologa tarzie, cand incepeau sa patrunda in Balcani elementele stilistice folosite de iconografii cretani, bisericuta este inchinata "Schimbarii la fata" . Ulterior, in vremea Vornicului Serban Cantacuzino, i-a fost adaugat un pridvor deschis , de zidarie pe stalpi de piatra , zugravit de Iosif ieromonahul Hranite in stil brancovenesc ( 1710 ). Manastirea Bistrita, centru de spiritualitate ortodoxa, este locul unde , dupa opinia unor cercetatori, s-a tiparit in tara noastra prima carte, "Liturghierul" slavon al egumenului Macarie. Format la scoala bistriteana, Neagoe Voda redacteaza ampla opera de pedagogie crestina, "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie". Reprezentant al scolii slavo-romane, ieromonahul Mihail Moxa, autorul primei "Cronici Universale" ( 1620 ), a tiparit in 1640 "Pravila de la Govora". Scoala Bistriteana de miniaturisti si copisti si-a continuat existenta pana in secolul al XVII-lea . Nu doar boierii Craiovesti , ci si descendentii lor "multe au infrumusetat si din nou au facut aceasta dumnezeiasca si sfana casa". In 1683, Constantin Brancoveanu daruieste manastirii policandrul ornat cu oua de strut, obiecte de cult, carti liturgice si clopotul mare, reparand asezamantul, zugravit apoi in 1820 de marele ban Grigore Brancoveanu. Afectata de trecerea timpului si de cutremurul din 1838, ctitoria Craiovestilor necesita operatiuni de demolare si reconstructie. Lucrarile, incepute in 1846 de Gh. Bibescu, au fost incheiate de Stirbei Voda la 15 august 1885, cand a fost sfintita biserica mare, inchinata "Adormirii Maicii Domnului". Pictura noii biserici a fost executata de Gh. Tattarescu , in 1850, o pictura realista, dar monumentala, cu registre largi. Catapeteasma a fost realizata la Viena, din lemn de tei, aurita. La putin timp dupa sfintirea ctitoriei Bibescu-Stirbei, vremurile potrivnice au dus la micsorarea numarului de calugari, dupa 1877 functionand in manastire diferite institutii social-culturale. Din 1948, prin Hotararea Sinodului, Manastirea Bistrita este transformata in manastire cu obste de maici, iar apoi, prin decretul 410/1959 desfiintata de comunisti. In 1984, cu rugaciunile Sfantului Grigorie, manstirea revine in cadrul Episcopiei Ramnicului, incepand un amplu proces de revigorare a vietii monahale, sub calauzirea P.S. Gherasim. Manastirea Bistrita este iarasi lacasul unde sufletele noastre cer ajutor dumnezeiezc si mangaiere, sub ocrotirea Sf. Grigorie, ca "unii pe altii si toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam"                                                                

ortodox.ro                                                          


Schitul PAPUȘA                                                                                                                                                

Schitul se află în vecinătatea Mănăstirii Bistrița și nu poate fi despărțit nicidecum de frumoasa ctitorie a Craioveștilor. Fiind situat peste rîu, el poate fi văzut foarte bine din partea ce duce la peștera Sfântului Grigorie Decapolitul. După turla octogonală și pridvorul deschis, bisericuța pare a fi din epoca brâncovenească. Într-adevar, a fost zidită în 1712, dar ea nu este ctitorită de domnitorul Constantin Brâncoveanu, ci de călugării bistrițeni care îl aveau în frunte pe egumenul Ștefan. Aceștia au închinat-o Sfântului Grigorie Decapolitul. Zugraveala însă, din aceeași epocă, a fost facută cu cheltuiala unor membri ai familiei Brâncoveanu, printre care și vornicul Iordache Crețulescu, ginerele domnitorului, căsătorit cu domnița Safta.                                                                                                                       

ortodox.ro

Ruschita-Valea Morii-Poiana Manjila-Vf.Rusca(muntii Poiana Ruscai)

Ruschita - Valea Morii - Poiana Mînjila -Vîrful Rusca

Marcaj: cruce rosie
pîna la poiana Mînjila, banda rosie
în continuare spre vîrful Rusca

Distanta: 8 km
Durata: 3 ore

Caracteristici: traseu usor, drum forestier pe Valea Morii si potecaprin padure si gol alpin pe culme; diferenta de nivel: 800 m

Posibilitati de acces: din DN 68 sau linia C.F.R. 211, de la comuna Voislova, 17 km drum modernizat pîna la Ruschita (autobuz).

Prima parte a traseului este comuna cu trascul 10 (pentru detalii, vezi descrierea la traseul 10). Din centrul localitatii Ruschita, urmam strada principala ln sus 500 m, pîna la confluenta dintre valea Pades si Valea Morii. De aici ne angajam spre dreapta pe drumul forestier din Valea Morii marcat cu triunghi albastru si cruce rosie. Dupa 2,6km de la punctul de plecare ajungem la Valea Vulturilor, afluentul principal al Vaii Morii. Marcajul triunghi albastru paraseste aici Valea Morii, pentru a urmari traseul dificil spre vîrful Rusca prin abruptul defrisat al Pîrîului Vulturilor Mic. Urmarim spre amonte drumul forestier din Valea Morii marcat in continuare numai cu cruce rosie. Parcurgem 1,75 km între versantii foarte abrupti si împaduriti ai vaii si ajungem la al doilea afluent drept mare al Vaii Morii - pîrîul Ţiptar - care izvoraste de sub vîrful Rusca. Continuam sa urcam panta lina în lungul Vaii Morii pe drumul vechi care uneste Ruschita cu Vadu Dobrii. Dupa 1 km ne aflam în zona larga de sa dintre culminatia vîrfului Rusca în nord si a vîrfului Chiciora în sud. In toponimia locala, acest loc este cunoscut sub denumirea de "Poiana Minjila". De aici drumul vechi spre Vadu Dobrii, pe care am venit, continua drept înainte spre NE, pentru a coborî în poiana Crivina, iar marcajul cruce rosie urmareste spre sud (dreapta) o poteca si un drum de culme care dupa 1 km ajunge în vîrful Fierarului. Cotim spre stînga si urcam la inceput lent, apoi mai puternic, pe directia NV, spre dealul Cririnii si poiana Ţiptar. Din saua cu Poiana Minjila, ne ghidam dupa marcajul banda rosie care urmareste creasta principala a masivului. Puteam folosi, de asemenea, semnele rosii ale marcajului silvic (H si dunga verticala). Dupa aproximativ 800 m, iesim din padure într-o poiana alungita, care dupa înca 200 m ne scoate în golul alpin. De aici se vede culmea dealului Cririnii. Urcam spre aceasta culme si continuam drumul de creasta spre NE, peste vîrful Cririnii (1 292 m), pîna în zona plata a vîrfului Rusca, la care ajungem dupa 15 minute (800 m). Platoul înalt pe care ne aflam, acoperit cu pasune, jnepeni si ienuperi, este slab ondulat. Pozitia vîrfului o recunoastem dupa o baliza mica de lemn, adesea rasturnata din cauza vîntului puternic care matura creasta principala a masivului. Din vîrful Rusca (1 355 m) privirea cuprinde o arie larga din partea de vest a Muntilor Poiana Rusca. Inspre est vedem pîna spre Vadu Dobrii, spre vest zarim culmea principala pîna în zona Padesului, spre nord se desface bazinul de acumulare al vaii Bega, iar spre sud se contureaza vîrful Chiciora si culmile pîna spre valea Bistra, la sud de care, în zilele cu vizibilitate buna, se profileaza zona centrala înalta a Carpatilor Meridionali. De la vîrful Rusca putem sa coborîm fie spre Ruschita sau Luncani prin ,,Taul Ursului" (respectiv traseele 12, 13), fie sa parcurgem creasta principala (banda rosie) pîna la vîrful Pades si sa ne îndreptam spre cabana ,,Capriorul" (traseul 5), Nadrag (traseele 5 + 2) sau spre Luncani (traseul 6).
Sursa:www.scritube.com 

Foto:Wikimedia Commons

Trasee turistice in Transilvania(3)

AL TREILEA TRASEU

Se intinde de -a lungul oraselor:Petrosani,Hunedoara,Brad,Campeni,Turda,Cluj-Napoca,Reghin,Bistrita Aici se remarca obiectivele:Pestera Zeicului,Pestera Sura Mare,Cheile Jietului,Cheile Ribicioaiei,Cheile Uibarestilor,Statiunea Vata de Jos,Pestera Vanatarile Ponorului,Cheile Rametului,Cheile Intregalde,Cheile Albacului,Cheile Tureniloe,Rezervatia Zoologica Valea Legii,Poiana cu narcise Gurghiu,Piatra Fantanele,Vulcanii Noroiosi La Gloduri,Taul Zanelor

Ada-Giulia M.

Trasee turistice in Transilvania(2)

AL DOILEA TRASEU                                                                                                                                 

Cuprinde zonele aferente localitatilor:Gheorghieni,Miercurea Ciuc,Sfantu Gheorghe,Brasov,Fagaras,Sibiu,alba Iulia,Deva Pe parcursul traseului turistii pot admira Cheile Bicazului su Lacul Rosu,Cheile Varghisului si Pestera din Chei,Statiunea Izvorul Muresului,Pestera Valea Cetatii,Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului,Suvara Sasilor de la Talmaciu,Canionul Mihaileni,Golul Alpin al Muntilor Fagaras intre Podragu-Suru,Iezerele Cindrelului,Iezerul Sureanu,Cheile Ampoitei,Rezervatia Stiintifica Gemenele,Apele mezotermale de la Geoagiu-Bai,Dealul Cetatii Deva                                                                            
VA URMA

Ada-Giulia M.

Trasee turistice in Transilvania(1)

Obiectivele naturale si cultural istorice din regiunea Transilvania pot fi incluse in trei trasee turistice care sa cuprinda intreg teritoriul transivanean                                        

PRIMUL TRASEU                                                                                                                                            

Cuprinde orasele;Brasov,Sighisoara,Targu Mures,Campia Turzii,Cluj Napoca In cadrul acestui traseu intalnim numeroase obiective naturale precum Muntii Bucegi,Muntii Padurea Craiului,Muntele tampa,Defileul Muresului,Parcul National Apuseni care se remarca prin peisajele deosebite,dar si prin prezenta unui numar impresionant de pesteri,chei,vai si rezervatii printre care:Cheile Zarnesti,Cheile Rasnovului,Pestera Liliecilor,Vulcanii noroiosi de la Baile Homorod ,Rezervatia de bujori de la Zau de Campie,Rezervatia de stejar pufos,Pestera Piatra Ponorului,Pestera Zmeilor,Lacul si statiunea Belis,Fantanele,Cheile Baciului,Cheile Turzii,Saraturile si Ocna Turda                                                                                                                                                             
VA URMA

Ada-Giulia M.

Manastirea Bistrita,Neamt

Manastire de calugari                                                                                                                                        

Staret: arhimandrit Toderiță Petru Pavel                                                             

Adresa: sat. Bistrița, com. Alexandru cel Bun, jud. Neamt                           

Acces: DN 15 drumul Piatra Neamț - Bicaz                                                  

Ctitor: Alexandru cel Bun                                                                               

Anul zidirii: 1407                                                                                            

Hramul: Adormirea Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii



Mănăstirea Bistrița Neamț: Istoric                                                                                                                                        

Mănăstirea Bistrița, una dintre cele mai importante ctitorii mușatine, se găsește la 7 kilometri vest de orașul Piatra Neamț. Primul ctitor al acestei mănăstiri este considerat, după tradiție, voievodul Petru I Mușat al Moldovei (1375-1391), care a ridicat aici un schit din lemn. Însă adevăratul ctitor al Mănăstirii Bistrița este voievodul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), care, în anul 1400, începe zidirea unei biserici impunătoare din piatră, finalizată și sfințită în 1402, în locul vechii biserici din lemn. Această biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ a fost aleasă de Alexandru cel Bun ca necropolă pentru el și familia sa. Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistrița este un act emis la data de 7 ianuarie 1407 de către mitropolitul Iosif al Moldovei. Mănăstirea Bistrița a ajuns la o situația înfloritoare încă de la începutul secolului al XV-lea. Hrisovul din 11 iulie 1428, prin care i se închinau Mănăstirii Bistrița 50 de biserici, cu scoaterea lor de sub autoritatea domnului și arhiereului, arată că ctitoria lui Alexandru cel Bun avea drepturi de cvasiepiscopie. Ca și în timpul lui Ștefan cel Mare (după cum rezultă dintr-un uric din 20 mai 1459) Mănăstirea Bistrița se găsea în poziția de „scaun de judecată“ a pricinilor și a neînțelegerilor iscate în rîndul supușilor săi. După trecerea la cele veșnice a lui Alexandru cel Bun, închinările, prerogativele și privilegiile Mănăstirii Bistrița nu s-au diminuat, ci dimpotrivă, s-au înmulțit prin bunăvoința domnitorilor. Faptul că mulți boieri și demnitari importanți, pînă în anul 1677 (dată la care Mănăstirea Bistrița a fost închinată Sfîntului Mormînt din Ierusalim), au înzestrat-o cu diferite danii, arată că reușise să se impună ca o prezență vie și respectată în conștiința religioasă și morală a țării. În 1498, Ștefan cel Mare, nepotul ctitorului, a zidit la intrarea în mănăstire un turn clopotniță căruia îi adaugă la etaj un paraclis domnesc, avînd harul Sf. Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, protectorul Moldovei. Domnitorul a înfrumusețat pietrele funerare de pe mormintele bunicilor săi, aflate în gropnița bisericii Mănăstirii Bistrița. Între 1490 și 1494 el a donat Mănăstirii Bistrița două clopote: unul de cca. 200 kg (care este folosit și astăzi) și al doilea clopot de cca. 800 de kg, turnat chiar în incinta mănăstirii de către meșteri tocmiți de domnitor (din cauza unei fisuri acest clopot a fost scos din uz și se află în prezent în muzeul mănăstirii). Între 1541-1546, Petru Rareș finalizează zidirea paraclisului în formă de navă, împrejmuiește așezămîntul cu ziduri înalte și groase de piatră, reface turnul-clopotniță de la intrare, înalță și pictează casa domnească și amenajează școala domnească. El extinde paraclisul lui Ștefan cel Mare din clopotniță prin construirea unei nave sprijinite pe arce de zid, reînnnoind „din temelie“ biserica, pe care „o înfrumusețează pe dinăuntru și pe dinafară“. De aceea, pe bună dreptate, Petru Rareș este socotit de către istorici ca fiind al treilea ctitor al Mănăstirii Bistrița (după Alexandru cel Bun). Ultimul domn mușatin care a contribuit substanțial la refacerea și consolidarea mănăstirii a fost Alexandru Lăpușneanu (1552-1561). În anul 1554, domnitorul reface biserica mănăstirii, zidurile sînt întărite, ajungînd la grosimea de 3 metri. Totodată, bisericii i se adaugă pridvorul. În anul 1704, prin două acte semnate și parafate în prezența sfatului țării și a patriarhului de Ierusalim, s-a încuviințat excluderea aproape completă a mănăstirilor închinate din sistemul economic, juridic și politic al țării. În anul 1821, peste Mănăstirea Bistrița s-a abătut o nouă nenorocire: detașamentele grecești înarmate ale Eteriei au fost înfrînte de oștile otomane, care au jefuit apoi așezămîntul monahal. În urma acestui jaf, doar icoana Sfintei Ana a rămas nevătămată. Mănăstirea Bistrița s-a aflat în această situație critică pînă în 1863 (exceptînd perioada 1704-1733, în care mănăstirea a fost sub ascultarea Mitropoliei Moldovei), cînd domnitorul Alexandru Ioan Cuza a secularizat averile mănăstirești. O redresare încurajatoare s-a produs în viața Mănăstirii Bistrița între cele două războaie mondiale și în special în timpul egumenului Ghenadie Caraza. La inițiativa lui s-a replantat livada mănăstirii (12 hectare) și s-a înființat fabrica de lumînări din ceară curată „Albina“. După 1944, odată cu instalarea regimului comunist, Mănăstirea Bistrița, ca de altfel întreaga Biserică Ortodoxă Română, a avut mult de suferit. Mulți călugări au fost îndepărtați din mănăstire, iar activitatea misionară și pastorală a fost restrînsă. În anul 1967 la Mănăstirea Bistrița au început lucrările de restaurare finanțate de către stat. Aceste lucrări au fost întrerupte în anul 1977, cînd a fost desființată Direcția Monumentelor Istorice. Din anul 1979 și pînă în toamna anului 1984, sub îndrumares Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Teoctist și prin silința obștii bistrițene, precum și prin contribuția credincioșilor din Piatra Neamț, Viișoara și Bistrița, la Mănăstirea Bistrița s-au finalizat lucrările de restaurare a palatului domnesc, a celor două case egumenești, a școlii lui Petru Rareș, a zidurilor de incintă și a chiliilor. Au fost restaurate: pictura murală din interiorul bisericii, frescele de pe peretele vestic al pridvorului și frescele exterioare de pe turnul clopotniță. Un moment de cotitură în viața Mănăstirii Bistrița a fost anul 1989, cînd a fost înlăturat regimul comunist. Prin grija Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Daniel, Mănăstirea Bistrița a redevenit un așezămînt de referință.
ortodox.ro