Cabana ,,Capriorul" - vf. Ambros - vf. Plopii - Tomesti
Posibilitati de acces: traseele 1, 2, 3
Marcaj: triunghi rosu
(discontinuu)
Distanta: 13,6 km
Durata: 4½ - 5 ore
Caracteristici: traseu usor pe drum sau poteca prin padure si poiene. Repetate urcusuri si coborîsuri, fara pante mari. Dificultati de orientare în zona descoperita din a doua jumatate a traseului, din cauza lipsei marcajului. Parcurgerea traseului necesita harta si busola.Diferenta de nivel: 580 m.
Prima parte a traseului este comuna cu traseele 4 si 5. De la cabana ,,Capriorul" urmarim circa 200 m drumul carosabil spre Nadrag pîna în saua dintre vîrful Daia si Dîmbul cu Fier. Continuam spre dreapta pe un drum de padure cu marcaj dublu, care traverseaza Dîmbul cu Fier (vezi traseul 4) si ne conduce în saua plata dintre vîrful Bordaru sl Dîmbul cu Fier. Aici doua sageti indica desfacerea potecilor spre vf. Pades (2 ore, banda albastra) si spre Luncani (1½ ore) si Tomesti (4 ore, triunghi rosu). Urmam spre stînga drumul de padure pe curba de nivel. Din cînd în cînd se remarca pe pomi marcajul vechi spre Tomesti (triunghi albastru) care nu a fost sters cu ocazia aplicarii noului marcaj (triunghi rosu). Dupa 20 de minute (1,2 km) ajungem în saua dintre vîrfurile Bordaru si Preslop, unde se desfac drumurile spre Luncani si Tomesti. Traseul spre Luncani (tot triunghi rosu, traseul 3) coboara spre dreapta în valea Topla, iar cel spre Tomesti continua pe culme urmînd mai departe drumul de padure pe care am venit. O tabla indicatoare arata ,,Spre Tomesti, 3-4 ore", iar în sens opus spre cabana ,,Capriorul", ½ ora. Dupa un urcus foarte lin, de 500 m prin padure de amestec de brad, pin si fag, ajungem în dreptul vîrfului Preslop, pe care îl ocolim la circa 100 m în est. În stînga noastra (la vest) se afla bazinul vaii Gladna, iar în dreapta (la est) bazinul vaii Topla. Din vîrful Preslop, drumul coboara lin spre nord pentru a ajunge dupa 1,3 km în saua din fata vîrfului Ambros. In curînd se deschide spre dreapta (est), spre valea Topla, o taietura de padure care ofera o perspectiva frumoasa asupra partii nordice a Muntilor Poiana Rusca. Se vede bazinul vaii Topla, o parte din Bega Luncanilor si, în ultimul plan, lantul culmilor care înconjura ca un amfiteatru bazinul vaii Bega, dominat de înaltimile Pades (1374 m), Rusca (1355 m) si Druja (957 m). Un urcus foarte lin ne duce în 5 minute pe vîrful Ambros (831 m). De aici drumul coteste spre dreapta si coboara pe o distenta de 1 km, printr-o padure tînara, pîna în saua din fata Vîrfului lui Stan. Pe aceasta portiune marcajul este foarte rar. Din saua mentionata se desface spre stînga un drum napadit de vegetatie care coboara prin padurea tînara spre valea Gladna. Traseul nostru continua pe culme prin padurea verde si ocoleste la sud vîrful lui Stan. Atentie! Traseul este marcat rar, iar în dreptul Vîrfului lui Stan se desface spre culme un drum care se pierde repede în padure; noi urmam drumul vizibil care ocoleste vîrful la cîteva zeci de metri spre sud. Dupa 10 minute ajungem într-o sa cu stînci de calcare. Ne aflam la limita sudica a masivului de roci calcaroase si dolomitice de la Luncani. Din sa coboara spre dreapta (sud-est) un drum nemarcat spre Luncani prin valea Topla (urmînd acest drum se ajunge în traseul 3). Marcajul coboara spre stînga (nord-vest) pe o poteca, care dupa 100 m ajunge într-o poiana, din care se deschide o perspectiva spre nord asupra unei regiuni cu relief mai accidentat, lipsit de padure. Intrucît din aceasta poiana marcajul practic se pierde, este bine sa ne orientam deja din acest loc asupra traseului care urmeaza sa-l parcurgem în continuare. Poteca traverseaza poiana pe curba de nivel si ajunge în creasta principala pe care o urmareste spre nord, în lungul unei fîsii de pomi, pîna în dreptul dealului despadurit (cota 702 m) care domina privelistea vizibila din poiana amintita mai sus. In saua din fata acestui deal, un drum traverseaza culmea din valea Gladnei în valea Lupului care se varsa în Bega la Luncani. Un urcus pieptis pe 400 m ne duce în vîrful dealului (cota 702 m), de unde avem o priveliste panoramica asupra partii de nord-vest a Muntilor Poiana Rusca. Din vîrf se desprind doua culmi: una spre nord, care coboara spre Gladna, si alta spre est, care duce într-o sa dupa care se ridica o creasta despadurita, usor de recunoscut dupa trei culminatii: vîrfurile Plopii (666 m), Benesu (646 m) si Colii (636 rn). Coborîm spre est în saua de la sud de vîrful Plopii.
Variante:
a) In cazul în care dorim sa evitam traversarea directa a dealului amintit (cota 702 m), urcam lin pe drumul ce ocoleste dealul pe la stînga (la vest) si ajungem în culmea spre Gladna. De aici mergem pe un drum de care în unghi ascutit inapoi (spre sud-est). Prin livezi cu pruni si printr-un petic de padure ajungem în saua de la sud de vîrful Plopii;
b) Daca ne deranjeaza lipsa marcajului, putem renunta la continuarea traseului. Ajungem la Românesti mai simplu, prin Luncani si în lungul vaii Bega. Din saua de la sud de vîrful Plopii urmam spre est poteca din coasta dealului Plopii folosita frecvent de localnici. Dupa un coborîs lin pe o culme secundara, ajungem în dreptul unei paduri de mesteacan. Aici poteca coboara spre stînga într-o vaiuga si continua pe lînga firul apei prin padure pîna la gura vaii Lupului, în comuna Luncani. Urmam valea Bega în aval (traseul 3) pîna la Valea lui Liman (5 km), de unde soseaua asfaltata ne conduce la fabrica de sticla din Românesti (1,5 km). Pentru a continua traseul, urcam vîrful Plopii, a carui parte superioara este partial împadurita, si coborîm spre nord în saua din fata vîrfului Benesu. Pe o culme secundara plata zarim, la est de vîrful Benesu, un catun care administrativ apartine de Luncani. In continuare, drumul trece pe lînga catun, ocolind pe curba de nivel atît vîrful Benesu, cît si culminatia urmatoare, vîrful Colii, pe care îl rccunoastem dupa prezenta unei balize topograficc. De la catun spre nord, traseul urmareste un drum de care si ajunge din nou în culme, la nord de vîrful Colii. Dupa circa 1 km, drumul intra în padurea din vîrful Muncel (548 m), unde marcajul reapare. Din vîrful Muncel, drumul coboara prin padure, la început pe culme, apoi pe o vaiuga, pentru a ajunge la cartierul cu blocuri noi al fabricii de sticla de la Tomesti, în dreptul scolii.
Sursa:www.scribtube.com
Posibilitati de acces: traseele 1, 2, 3
Marcaj: triunghi rosu
(discontinuu)
Distanta: 13,6 km
Durata: 4½ - 5 ore
Caracteristici: traseu usor pe drum sau poteca prin padure si poiene. Repetate urcusuri si coborîsuri, fara pante mari. Dificultati de orientare în zona descoperita din a doua jumatate a traseului, din cauza lipsei marcajului. Parcurgerea traseului necesita harta si busola.Diferenta de nivel: 580 m.
Prima parte a traseului este comuna cu traseele 4 si 5. De la cabana ,,Capriorul" urmarim circa 200 m drumul carosabil spre Nadrag pîna în saua dintre vîrful Daia si Dîmbul cu Fier. Continuam spre dreapta pe un drum de padure cu marcaj dublu, care traverseaza Dîmbul cu Fier (vezi traseul 4) si ne conduce în saua plata dintre vîrful Bordaru sl Dîmbul cu Fier. Aici doua sageti indica desfacerea potecilor spre vf. Pades (2 ore, banda albastra) si spre Luncani (1½ ore) si Tomesti (4 ore, triunghi rosu). Urmam spre stînga drumul de padure pe curba de nivel. Din cînd în cînd se remarca pe pomi marcajul vechi spre Tomesti (triunghi albastru) care nu a fost sters cu ocazia aplicarii noului marcaj (triunghi rosu). Dupa 20 de minute (1,2 km) ajungem în saua dintre vîrfurile Bordaru si Preslop, unde se desfac drumurile spre Luncani si Tomesti. Traseul spre Luncani (tot triunghi rosu, traseul 3) coboara spre dreapta în valea Topla, iar cel spre Tomesti continua pe culme urmînd mai departe drumul de padure pe care am venit. O tabla indicatoare arata ,,Spre Tomesti, 3-4 ore", iar în sens opus spre cabana ,,Capriorul", ½ ora. Dupa un urcus foarte lin, de 500 m prin padure de amestec de brad, pin si fag, ajungem în dreptul vîrfului Preslop, pe care îl ocolim la circa 100 m în est. În stînga noastra (la vest) se afla bazinul vaii Gladna, iar în dreapta (la est) bazinul vaii Topla. Din vîrful Preslop, drumul coboara lin spre nord pentru a ajunge dupa 1,3 km în saua din fata vîrfului Ambros. In curînd se deschide spre dreapta (est), spre valea Topla, o taietura de padure care ofera o perspectiva frumoasa asupra partii nordice a Muntilor Poiana Rusca. Se vede bazinul vaii Topla, o parte din Bega Luncanilor si, în ultimul plan, lantul culmilor care înconjura ca un amfiteatru bazinul vaii Bega, dominat de înaltimile Pades (1374 m), Rusca (1355 m) si Druja (957 m). Un urcus foarte lin ne duce în 5 minute pe vîrful Ambros (831 m). De aici drumul coteste spre dreapta si coboara pe o distenta de 1 km, printr-o padure tînara, pîna în saua din fata Vîrfului lui Stan. Pe aceasta portiune marcajul este foarte rar. Din saua mentionata se desface spre stînga un drum napadit de vegetatie care coboara prin padurea tînara spre valea Gladna. Traseul nostru continua pe culme prin padurea verde si ocoleste la sud vîrful lui Stan. Atentie! Traseul este marcat rar, iar în dreptul Vîrfului lui Stan se desface spre culme un drum care se pierde repede în padure; noi urmam drumul vizibil care ocoleste vîrful la cîteva zeci de metri spre sud. Dupa 10 minute ajungem într-o sa cu stînci de calcare. Ne aflam la limita sudica a masivului de roci calcaroase si dolomitice de la Luncani. Din sa coboara spre dreapta (sud-est) un drum nemarcat spre Luncani prin valea Topla (urmînd acest drum se ajunge în traseul 3). Marcajul coboara spre stînga (nord-vest) pe o poteca, care dupa 100 m ajunge într-o poiana, din care se deschide o perspectiva spre nord asupra unei regiuni cu relief mai accidentat, lipsit de padure. Intrucît din aceasta poiana marcajul practic se pierde, este bine sa ne orientam deja din acest loc asupra traseului care urmeaza sa-l parcurgem în continuare. Poteca traverseaza poiana pe curba de nivel si ajunge în creasta principala pe care o urmareste spre nord, în lungul unei fîsii de pomi, pîna în dreptul dealului despadurit (cota 702 m) care domina privelistea vizibila din poiana amintita mai sus. In saua din fata acestui deal, un drum traverseaza culmea din valea Gladnei în valea Lupului care se varsa în Bega la Luncani. Un urcus pieptis pe 400 m ne duce în vîrful dealului (cota 702 m), de unde avem o priveliste panoramica asupra partii de nord-vest a Muntilor Poiana Rusca. Din vîrf se desprind doua culmi: una spre nord, care coboara spre Gladna, si alta spre est, care duce într-o sa dupa care se ridica o creasta despadurita, usor de recunoscut dupa trei culminatii: vîrfurile Plopii (666 m), Benesu (646 m) si Colii (636 rn). Coborîm spre est în saua de la sud de vîrful Plopii.
Variante:
a) In cazul în care dorim sa evitam traversarea directa a dealului amintit (cota 702 m), urcam lin pe drumul ce ocoleste dealul pe la stînga (la vest) si ajungem în culmea spre Gladna. De aici mergem pe un drum de care în unghi ascutit inapoi (spre sud-est). Prin livezi cu pruni si printr-un petic de padure ajungem în saua de la sud de vîrful Plopii;
b) Daca ne deranjeaza lipsa marcajului, putem renunta la continuarea traseului. Ajungem la Românesti mai simplu, prin Luncani si în lungul vaii Bega. Din saua de la sud de vîrful Plopii urmam spre est poteca din coasta dealului Plopii folosita frecvent de localnici. Dupa un coborîs lin pe o culme secundara, ajungem în dreptul unei paduri de mesteacan. Aici poteca coboara spre stînga într-o vaiuga si continua pe lînga firul apei prin padure pîna la gura vaii Lupului, în comuna Luncani. Urmam valea Bega în aval (traseul 3) pîna la Valea lui Liman (5 km), de unde soseaua asfaltata ne conduce la fabrica de sticla din Românesti (1,5 km). Pentru a continua traseul, urcam vîrful Plopii, a carui parte superioara este partial împadurita, si coborîm spre nord în saua din fata vîrfului Benesu. Pe o culme secundara plata zarim, la est de vîrful Benesu, un catun care administrativ apartine de Luncani. In continuare, drumul trece pe lînga catun, ocolind pe curba de nivel atît vîrful Benesu, cît si culminatia urmatoare, vîrful Colii, pe care îl rccunoastem dupa prezenta unei balize topograficc. De la catun spre nord, traseul urmareste un drum de care si ajunge din nou în culme, la nord de vîrful Colii. Dupa circa 1 km, drumul intra în padurea din vîrful Muncel (548 m), unde marcajul reapare. Din vîrful Muncel, drumul coboara prin padure, la început pe culme, apoi pe o vaiuga, pentru a ajunge la cartierul cu blocuri noi al fabricii de sticla de la Tomesti, în dreptul scolii.
Sursa:www.scribtube.com
Foto:Wikimedia Commons
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu