1-Instructiuni de baza in supravietuire Pentru toti , incepatori ori avansati, exista acum foarte multe cai de a invata notiuni teoretice de supravietuire, totusi cel mai bun profesor este practica. Tine in permanenta minte, ca ti se poate intampla chiar tie ,ce este cel mai rau. Cei care sunt pregatiti, mental si psihic, sa supravietuiasca sunt aceia care vor reusi. Pentru a putea sa treci de o situatie limita trebuie sa poti lua decizii, sa improvizezi si sa ramai calm in acelasi timp.
a-FRICA- Pentru ori ce persoana pusa intr-o situatie dificila , frica este reactia normala. In cazul in care nu am putut anticipa situatia, frica este urmata de PANICA iar in functie de caz FRIG, SETE, FOAME, OBOSEALA, PLICTISEALA SI SINGURATATE. DUREREA- Durerea este adesea ignorata in timpul panici. Tine minte sa ingrijesti ranile pe loc inainte ca ele sa se agreveze.
b-FRIGUL- Frigul iti incetineste viteza de gandire, intepeneste treptat corpul si reduce vointa de supravietuire care conteaza mai mult ca toate cunostintele si echipamentul pe care il avem. Niciodata sa nu te opresti din miscare ori sa adormi fara a avea un adapost adecvat.
c-SETEA- Deshidratarea este un dusman comun intr-o situatie limita care nu trebuie igno 23223u2020x rat deoarece iti poate intuneca mintea, astfel poti trece cu privirea amanunte vitale care pot face diferenta dintre a trai ori a muri.
d- FOAMEA- Foamea este periculoasa dar rareori mortala. Iti poate incetini abilitatea de a gandii logic si te face mai vulnerabil frigului, durerii si fricii.
e-OBOSEALA- Oboseala este inevitabila in ori ce situatie dificila si este bine de tinut minte ca iti va scadea abilitatea mentala. Oboseala este reactia normala a corpului atunci cand vrea sa scape dintr-o situatie dificila.
f-PLICTISEALA SI SINGURATATEA - Acesti doi dusmani apar pe nesimtite si incetinesc abilitatea mintii de a face fata unei situatii.
2-CUM PUTEM APRINDE FOCUL Sa aprinzi un foc atunci cand trebuie sa supravituiesti in salbaticie, este cel mai important lucru. Greselile cel mai des intalnite , la cei fara experienta, atunci cand vor sa aprinda focul sunt : alegerea unui lemn inadecvat ( prea gros, putred etc. ) , sufocarea flacarii cu mari cantitati de combustibil. Factorii principali de care trebuie sa tinem seama sunt : scanteia - lemnul- combustibilul de aprindere
a-METODE DE A PRODUCE SCANTEIA
1 Chibritele impermeabile sunt cele mai sigure. Iti poti comfectiona singur aceste chibrituri prin scufundarea unor bete de chibrit normale in lac de unghii.
2 O bricheta cu sau fara gaz,
3 Cremenele si otelul este cea mai veche metoda care da rezultate de fiecare data.
4 Scanteia produsa de o baterie poate aprinde benzina sau alte substante.
5 Razele soarelui care trec printr-o lupa.
6 Praful de pusca din cartuse.
3-CONSTRUIREA ADAPOSTULUI Un adapost mic , izolat, in care poti aprinde un foc te va proteja de vant, ploaie si zapada, de aceia este foarte important in supravietuire. Inainte sa te apuci sa-l construiesti trebuie sa te asiguri ca ai destule lemne pentru foc in acea zona, o sursa de apa si protectie importiva vantului
a-DIFERITE TIPURI DE ADAPOSTURI
1 Adaposturile naturale, precum pesterile, sunt cele mai bune. Singura problema pe care o putem intampina daca alegem un astfel de adapost sunt animalele salbatice care prefera astfel de locuri ca loc de odiha pe timp de noapte, deaceia trebuiesc cercetate in prealabil pesterile iar focul trebuie aprins in gura pesterii sa sperie vizitatorii nepoftiti.
2 Marind o gaura in pamant sub un copac, mare cazut, poti obtine un adapost temporal care te va proteja impotriva fenomenelor naturi
3 Un adapost facut din "stalpi" sau pomi cazuti, asezati in forma de cort Indian, si acoperiti cu folie de plastic ori cu crengi, iarba si scoarta de copac.
4Alt model de adapost poate fi realizat cu ajutorul a trei stalpi, principali, lungi si altii doi secunzi, mai mici. Toti acesti stalpi se vor fixa cu ajutorul cioturilor pe care le au pe ei.
5 Daca te gasesti in spatiu deschis o pestera de zapada te poate proteja relative bine. Gaseste un loc unde zapada este viscolita ( stransa in cantitati mari de catre vant ) si sapa in ea o incapere in care sa te adapostesti. Intrarea sa aibe 60 cm si sa fie situata mai jos decat incaperea in care stai
4-TRUSA DE SUPRAVIETUIRE
1 FOLIE - acum au aparut folii speciale care te protejeaza mai bine impotriva ploii, vantului si in plus sunt mai bune termoizolante. Dar si doi metri patrati de folie de plastic mai groasa sunt buni.
2 CHIBRITURI SI BRICHETA - chibriturile sa fie imermeabile ( vezi mai sus) iar bricheta normala.
3 LUPA - foloseste la aprinderea focului si la semalizare.
4 GUTA- o rola de 100m este ieftina si se poate folosii la legarea diverselor lucrurii , capcane si pescuit.
5 ACE DE PESCUIT- de preferinta nr. 16 se folosesc la prinderea pestilor dar si a unor pasari.
6 PREZERVATIVE- indicate sunt cele nelubrifiate deoarece in caz de urgenta vom cara apa in ele. Capacitatea aproximativa 2L.
7 GAZ - intro sticluta de picaturi.
8 IOD - foloseste la dezinfectarea apei , 9 picaturi la 1L.
9 LUMANARI 10 MINI SURSA DE LUMINA ELECTRICA.
11 CUTIT 5-ORIENTARE
a-BUSOLA Busola face parte din echipamentul oricarui turist, avand un rol deosebit in asigurarea increderii celui care o manuieste ca se afla pe drumul cel bun, mai ales in conditii meteotologice deosebite (vizibilitate redusa si precipitatii ). Iata, in continuare, principalele elemente care compun busola: - placa de baza (suprafata support ) , are drept scop asigurarea unui support pentru celelalte elemente. - lupa, se foloseste in cazul in care elementele de pe harta sunt greu observabile si este necesara marirea lor. - rigla, se afla pe marginea placii- support:, cu ajutorul ei putem masura distanta intre doua repere de pe harta , transformand lungimea masurata pe harta in lungime adevarata aeriana. - cadranul gradat, are un rol foarte important in orientarea cu harta si dupa azimut sau visa (unghiul dintre o directie oarecare si directia nordului, masurat in directia inverse acelor de ceasornic ); cadranul este mobil, putandu-se rotii la 360 de grade si are inseminate punctele cardinale pe el. - acul magnetic, este elemental cel mai important al busolei si arata tot timpul directia nord - sud . Jumatatea rosie a acului arata nordul, iar la unele busole este fosforescent, asiguranduse in acest fel orientarea si pe timpul nopti. - liniile nordului, inpart cadranul si se rotesc odata cu el, avand indicata directia nordului: se folosesc pentru orientarea hartii si luarea visei
b-UTILIZAREA BUSOLEI SI A HARTII Urmatorul pas pe care il vom face dupa ce am invatat elementele care compun busola va fi cunoasterea modului in care le putem utiliza. Astfel sa ne imaginam ca am fi in situatia de a ne deplasa intre doua puncte de pe harta ( doua cabane, o cabana si o pestera etc. ) , cand datorita vizibilitati reduse sau a terenului lipsit de detalii distinctive, am fi nevoiti sa folosim harta si busola, orietandune dupa viza. Iata etapele care trebuiesc urmarite astfel incat sa ajungem la destinatia dorita:
1. Pozitionarea busolei pe directi dintre cele doua puncte. Pentru exlicarea acestui lucru trebuie facuta precizarea ca , initial, cel care utilizeaza busola si harta va avea intr-o mana harta si-n cealalta busola . Aceasta deoarece pentru relizarea pozitionarii busolei intre cele doua posturi este necesara suprapunerea busolei peste harta urmarindu-se ca marginea ei (placii de baza ) sa indice directia dintre cele doua puncte sau sa le unesca.
2. Aducerea liniilor care indica nordul de pe cadranul busolei intr-o pozitie paralela cu nordul hartii. Acest lucru se realizeaza prin mentinerea busolei in pozitia explicata la punctual anterior si rotirea cadranului gradat astfel incat liniile de pe acesta sa devina paralele sau sa coincida cu liniile care indica directia nord de pe harta. In acest mod liniile de pe cadran vor indica nordul harti. ( atentie , nu vor fi orientate neaparat dupa nordul magnetic).
3. Orientarea busolei si hartii dupa directia nordului magnetic. Avand busola pozitionata ca in punctul precedent , se vor roti atat harta cat si busola , mentinandu-se in pozitie fixa una fata de cealalta, pana cand acul magnetic care indica nordul (cel de culoare rosie ) va ajunge in pozitia nord indicate de liniile de pe harta si de pe cadranul busolei (este parallel cu acesta) . In sfarsit, in acest moment avem directia pe care o vom urma pentru a ajunge la celalalt punct, aceasta fiind indicate de marginea busolei care uneste cele doua puncte sau de sageata de pe placa de baza. ATENTIE ! In timpul realizarii ultimei etape, harta si busola nu se vor musca una fata de cealaltra, iar rotirea lor se face prin pivotarea corpuluui turistului ( tinand in mana harta si busola) astfel in cat acesta sa poata avea posibilitatea, prin pozitia pe care o are , sa vizualizeze terenul, umand ditectia indicata de busola. Dupa ce ne-am luat visa in directia dorita, pentru mentinerea directiei de mers este necesar sa ne luam un reper de directie, reprezentat de una dinformele naturale de relief sau vegetatie care se disting de celelalte elemente din jur ( o stanca inpunatoare, un copac deosebit, etc. ); reperul trebuie sa se afle pe directia aratata de busola , sa fie usor vizualizat in timpul mersului si sa fie la o distanta mare, astfel incat urmarindu-l sa ne apropiem cat mai mult de locul visat pe harta. Pe timpul deplasarii pe directia luata e necesara o verificare frecventa a corectitudinii acesteia, urmarindu-se ca acul busolei care arata nordul magnetic sa se mentina parallel cu liniile de pe cadran si harta. De asemenea inainte de plecare se va calcula cu aproximatie distanta pana la celalalt punct. Observatie : orice turist trebuie sa cunoasca modul in care se nordeaza harta. De exemplu daca distanta masurata intre puncte este de 2,5 cm, iar scara hartii este de 1: 10 000, lungimea aeriana dintre cele doua puncte este L = 2,5 x 100 = 250m.
c-ORIENTAREA PE HARTA FARA BUSOLA In cazul in care nu avem busola si vrem sa ne orintam pe harta dorind sa gasim locul in care ne aflam, este necesara determinarea unor repere vizibile clar. Dupa determinarea pozitiei lor pe harta, se va misca harta astfel incat pozitia reperelor alese din jurul nostru sa corespunda cu pozitia lor de pe harta ( reorientata in noua pozitie ). De exemplu, daca in sanga noastra avem o iesle, vom pozitiona harta astfel incat vom tine cont ca daca am pune degetul pe harta in punctual unde ne afam ar trebui ca ieslea sa se afle pe harata in stanga degetului ; astfel, vom avea certitudinea ca ne aflam in acea zona. Continuarea traseului spre un alt punct de pe harta se face urmarindu-se ca pe parcurs, harta sa fie reorientata dupa pozitia reperelor din jurul nostrum, ca in exemplul dat anterior.
Bushcraft ACIN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu