sâmbătă, 21 aprilie 2012

Manastirea Dragomirna

Manastire de maici                                                                                
Adresa: Mitocu Dragomirnei, jud. Suceava                                               
Ctitor: mitr. Anastasie Crimca                                                                     
Anul zidirii: 1602                                                                                      
Hramul: Pogorarea Sf. Duh                                                                 

Mănăstirea Dragomirna: Istoric                                                                                   

La 12 kilometri de Suceava, aproape de pădure, spre satul Mitocul Dragomirnei a fost ridicată Mânăstirea Dragomirna. Mitropolitul Anastasie Crimca, fiul negustorului sucevean Ioan Crimca și al Cristinei a pus piatra de temelie a acestei mânăstiri în anul 1602. Înainte de construirea marii mânăstiri, o altă biserică mai mică fusese ridicată. Această bisericută poate fi vazută astazi în curtea Mânăstirii Dragomirna, fiind de fapt prima biserică ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimca împreună cu rudele sale - Lupu și Simion Stroici. Pisania de la intrare arată că biserica stă sub hramul Sfinților Enoh, Ilie și Ioan Botezătorul. La scurt timp după numirea sa ca Mitropolit al Moldovei, Anastasie Crimca începe să construiască Mânăstirea Dragomirna. Lucrările au fost terminate în 1609, iar mânăstirea a fost sfințită la sărbătoarea Pogorârea Sfântului Duh. Arhitectura moldovenească a acelui timp va cunoaște multiple inovații prin această construcție cu proporții și elemente inovative. Cu o structură îngustă și alungită, având o absidă poligonală în partea de vest, ansamblul impresionează prin alura sa monumentală. Biserica ni se dezvăluie ca un edificiu deosebit, unde cadrele ferestrelor cu elementele de factură gotică se armonizează perfect cu bogatele decorațiuni ale turlei ce sunt de influență pură românească. Odată pașind în biserică, nu putem să nu remarcăm înalțarea graduală a camerelor, începând cu pridvorul și mergând spre altar, bogata rețea de nervuri aliniate aproape peste tot, colorate în roșu, albastru și auriu, și încarcarea lor cu linii. Sursa de inspirație a fost probabil desenul din vechile manuscrise bisericești. Și, pentru ca totul să fie perfect, mai sunt amplasate, din loc în loc, câteva sculpturi. Pereții și bolțile naosului, precum și cei ai altarului sunt acoperiți cu picturi în frescă de o mare valoare plastică. Fără îndoială că la școala de pictură tradițională moldovenească s-au format cei trei pictori ai Dragomirnei. Sursa:ortodox.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu