Manastirea Sfanta Maria

Manastire de maici
Adresa: Str Ovidiu nr 5, Techirgiol, jud. Constanta
Ctitor: Patriarhul Justinian
Anul zidirii: 1934
Hramul: Adormirea Maicii Domnului

Mănăstirea Sfânta Maria: Istoric

Una dintre cele mai frumoase mănăstiri dobrogene este situată la sud de municipiul Constanța, în orașul Techirghiol. Mănăstirea de aici, cu hramul „Sfânta Maria”, a fost organizată pe locul unui sanatoriu mai vechi, ale cărui baze le-a pus în anul 1928 primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea (1919-1939).
Un moment important din istoria acestei mănăstiri a constituit instalarea la Techirghiol, în anul 1951, a unei bisericuțe de lemn devenită simbolul mănăstirii „Sfânta Maria”. Inițiativa a aparținut Patriarhului Justinian Marina (1948-1977).
Din inițiativa aceluiași patriarh edificiile mănăstirii au fost renovate și extinse. Din punct de vedere arhitectonic, bisericuța, așa cum se prezintă ea astăzi, se încadrează în categoria bisericilor de lemn de tip maramureșean.
Planul ei este dreptunghiular, dar cu laturile de răsărit și apus poligonale. Pereții bisericii sunt construiți din bârne de stejar suprapuse orizontal și îmbinate într-o tehnică specifică. Bârnele au un aspect natural, nefiind finisate. Întregul ansamblu este împrejmuit de un brâu median cu aspect de funie împletită, simbol al comuniunii sau o modalitate de delimitare simbolică a spațiului sacru.
Lăcașul este împodobit cu motive populare românești și cruci.
Muzeul din incinta complexului mănăstiresc Sfânta Maria a fost înființat dupa 1990. În săile muzeului se află piese autentice, mărturii creștine din secolele IV-VI: capitel provenind de la o basilică de la Callatis (Mangalia), placaj al unei mese și coloana de basilică descoperite la Tomis.
Muzeul mai cuprinde și veșminte preoțesti din secolul al XVIII-lea, obiecte de cult și icoane din lemn și lemn ferecat în alamă din aceeași perioadă. Atrage atenția o miniatură care îi înfațișează pe Sfinții Gheorghe și Dimitrie, sculptura în lemn de măslin, din secolul al XIX-lea.
Sursa:ortodox.ro

Pietrele Albe(Transilvania)

Pietrele Albe(Transilvania)

*CAI DE ACCES
Pietrele Albe se afla in Masivul Vladeasa pe DJ 103 H Rachitele-Sacuieu

Pietrele Albe reprezinta un abrupt calcaros impresionant in arealul localitatilor Rachitele si Sacuieu in judetul Cluj aflat in sudul masivului Vladeasa pe versantul stang al vaii Stanciului.Acest abrupt calcaros vizibil de departe este presarat cu o multime de pesteri ,avene si pereti verticali .Este de altfel un loc de catarare intens folosit de cei care practica acest sport iar mai nou se zboara cu parapanta in zona Pietrele Albe.Aceasta zona a fost declarata rezervatie naturala si datorita faptului ca adaposteste cateva specii de plante ocrotite.

Bibliografie:"Transilvania-Trasee turistice in zonele naturale de recreere si agrement
din Transilvania-Mandri de Romania"

25 septembrie-2012
Ada-Giulia M.

 

Manastirea Sfanta Ana

Manastire de maici
Adresa: Str. Pamfil Șeicaru nr. 6, Orșova, jud. Mehedinti
Acces: 1,5 km. sud de orașul Orșova, pe coama"Dealului Moșului"
Ctitor: Pamfil Seicaru
Anul zidirii: 1916
Hramul: Sf. Ana

Mănăstirea Sfânta Ana: Istoric

Manastirea Sfanta Ana este situata la 1,5 km.sud de orasul Orsova, pe coama"Dealului Mosului". Manastirea a fost ctitorita de marele ziarist Pamfil Seicaru (1894-1980), drept multumire adusa lui Dumnezeu pentru ca i-a salvat viata in timpul luptelor de aici,in vara si toamna anului 1916. Atunci,chiar pe aceasta coama de deal a fost ingropat impreuna cu prietenul si camaradul sau de arme,intr-un transeu,de explozia unui obuz.Scapand amandoi cu viata,Pamfil Seicaru a promis sa ridice in acest loc o manastire atunci cand va avea posibilitati materiale.Manastirea constituie totodata prinosul sau de recunostiinta adus camarazilor de arme care au sfintit cu sangele lor aceste locuri,in vara si toamna anului 1916,dar si in memoria tuturor eroilor care s-au jertfit pentru Romania Mare.
Constructia manastirii a avut loc intre 1936-1939,dupa un proiect al arhitectului Stefan Petemeli.Biserica este in maniera vechilor biserici de lemn cu modernizarile aduse stilului rustic traditional romanesc.Pe o fundatie de beton,se inalta biserica din barne in plan trilobat cu o turla centrala.Din cauza izbucnirii celui de al doilea razboi mondial (1939-1945) si apoi a regimului comunist, sfintirea bisericii a fost amanata, cladirile fiind folosite mai intai ca tabara pentru copii apoi hotel-restaurant. La 2 decembrie 1990 a fost tarnosita cu hramul "Sfanta Ana", numele mamei ctitorului de Preasfintitul Damaschin Severineanul episcopul vicar al Mitropoliei Olteniei in prezent Episcopul Sloboziei si Calarasilor si inclusa in circuitul monahal ca asezamant pentru maici.
Pr. Vasile Cristian Nita
Parohia Cosambesti Jud. Ialomita
Sursa:ortodox.ro

Pestera Varfurasu(Transilvania)

Pestera Varfurasu(Transilvania)

*CAI DE ACCES
Pestera se afla in masivul Vladeasa pe DJ 103 H Rachitele-Sacuieu

Pestera este cunoscuta si sub denumirea de Pestera cu Banci ,este situata pe versantul sudic al muntelui Varfurasu la o altitudine de 1 200m.Pestera are peste 2km lungime si este declarata monument al naturii,nefiind deschisa vizitatorilor

Bibliografie:"Transilvania-Trasee turistice in zonele naturale de
recreere si agrement din Transilvania-Mandri de Romania"

25 septembrie 2012
Ada-Giulia M.

 

Manastirea Secu

Manastire de calugari
Adresa: com. Vanatori Neamt
Acces: Din ºoseaua Tg. Nramþ- Valea Largului la km 14 ramificaþie stânga, este un drum asfaltat care trece peste râul Ozana spre apus, pa valea râului secu, si dupã 4 km de mers în urcuº pe lângã codri bãtrâni ajungem la mãnãstirea Secu, care-ºi profileazã turlele albe pe fundalul verde al muntelui Vasanu.
Ctitor: Nestor Ureche
Anul zidirii: 1602
Hramul: Taierea Capului Sf. Ioan

Mănăstirea Secu: Istoric

Mânăstirea Secu, unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din munții Neamțului, își are începutul în prima parte a secolului al XV-lea când, printre alte sihăstrii existente, apare sihăstria Secului, numită Ioan și Atanasie. Nu departe de actuala așezare a mânăstirii, pe locul unde se află cimitirul, există schitul Zosima. Aceste date reies dintr-o inscripție aflată la intrarea în schit, pierdută în 1821, când ultima rezistență a Eteriei conduse de Ipsilante este înfrântă de turci, care incendiază și mânăstirea. În acest așezământ cu viață de obște, unde rugăciunea se împletea cu ascultarea, starețul Zosima, cunoscut erudit și dascăl, fondează o școală în care se studia gramatica, muzica, pictura și sculptura. Scopul școlii era formarea monahilor scriitori, copiști, cărturari, meșteri artizani. Dintre aceștia se remarcă Dosoftei ca dascăl, Varlaam, Ghedeon și Sava ca stareți, toți Mitropoliți ai Moldovei, Mitrofan Episcop de Roman și alți clerici ce-au slujit lui Dumnezeu și națiunii, cu credință. Schitul lui Zosima a durat până în anul 1602, când vornicul Nestor Ureche (tatăl scriitorului Grigore Ureche) ctitorește actuala biserică din zid închinată Sfântului Ioan Botezătorul.

Detalii tehnice
Biserica păstrează caracterisicile ctitoriilor voievodale moldave din sec. al XVII-lea, cu unele mici modificări în arhitectura exterioară. Este o construcție masivă, cu o turlă deschisă, poligonală, pe naos, luminată de câte o fereastră la est și vest. Altarul primește lumina de la o fereastră la est. Ferestrele sunt înguste și înalte, apărate de grilaje metalice. Catapeteasma este din lemn de tei sculptat. Pridvorul a fost adăugat în sec. al XVIII-lea. În pronaos, în dreapta, se află mormântul ctitorului Nestor Ureche, iar în stânga, cel al soției sale, Mitrofana. Pardoseala bisericii este din scândură, iar acoperișul din tablă de plumb. În exterior pereții au un brâu median simplu. De jur împrejurul bisericii, este unrând de firide. În biserică se găsesc moaște ale mai multor sfinți, inclusiv al Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, o cruce de lemn din Sfânta Cruce pe care s-a răstihnit și a pătimit Mântuitorul, și Chivotul sfințiț în care s-au aflat moaștele Sfântului Ioan Botezătorul.
Pictura
A fost executată în tehnica frescă, stil bizantin de pictori anonimi.În 1850, pictori locali vor picta interiorul în ulei, în stil neo-bizantin, iar în 1972 a fost restaurată. În sud –estul incintei, la etaj, este paraclisul Adormirea Maicii Domnului, zidit în piatră în 1610 de Episcopul Ghedeon. Paraclisul Sfântului Nicolae a fost ridicat în 1823 cu sprijinul lui Veniamin Costache, pe locul unei biserici de lemn construită de egumenul Nifon Udrea Trotușanu în 1785 și mistuită de foc în 1821. Pe naos are o turlă înaltă. Catapeteasma este foarte frumoasă, lucrată de monahul Iulian. Este poleită în aur ca și amvonul. Paraclisul a fost renovat după 1989 și în 1992 a fost pictat în stil neo-bizantin de pictorul Vasile Carp. Mănăstirea are o bogată colecție cu obiecte de patrimoniu: veșminte și broderii, odoare din metal,tipărituri, manuscrise. Iată câteva din cele mai vechi: o vestă din 1601 de la Nestor Ureche, Sf. Aer* de mare valoare cu mărgăritare și pietre scumpe cusut din ctitoria Mitrofana în 1608. A fost furat de turci în 1821 și readus în mănăstire prin cumpărare; o broderie în fire de aur , argint și pietre prețioase din 1638, sfeșnic argintat din 1602 cu decorațiuni florele donat de Nestor Ureche, cădelnițe din sec. alXVII-lea, etc.
*Sfântul Aer= bucată de stofă sau pânză de obicei pictată sau țesută cu imaginea lui Hristos mort, cu care se acoperă cinstitele Daruri. Simboloizează în funcție de momentele din desfășurarea Liturghiri, fie piatra de deasupra mormântului lui Hristos, fie cerul pe care s-a arătat steaua celor trei magi la nașterea Mântuitorului

În lucrarea sa, „Sate și Mânăstiri din România”, referindu-se la mănăstirea Secu, Nicolae Iorga scria: Puține mânăstiri din țară vor fi având o înfățișare atât de deosebită, atât de senină în vechime, atât de cuviincioasă în credință ca acesata.
Sursa:ortodox.ro

Cheile Vaii Stanciului(Transilvania)

Cheile Vaii Stanciului(Transilvania)

*CAI DE ACCES
Pe DJ 108 C,in comuna Rachitele

Cheile Vaii Stanciului se descid pe o lungime de 400m si impresioneaza prin pereti abrupti de calcare cu felii asezate in directia nord-sud ,despartite de roci eruptive.Frumoasele chei se remarca prin verticalitatea peretilor care atrage alpinistii.In zona cheilor intalnim si cascada Rachitele .Dupa ce admiram apa inspumata a cascadei ,ne continuam drumul parcurgand o panta abrupta spiralata ,urcam pana la o diferenta de nivel de 100m si vedem valea si locul unde se face saltul.

Bibliografie:"Transilvania-Trasee turistice in zonele naturale de recreere
si agrement din Transilvania-Mandri de Romania"

17 septembrie 2012
Ada-Giulia M.

Manastirea Samurcasesti

Add caption

Manastire de maici
Adresa: Com. Ciorogarla, jud. Ilfov
Acces: Din București: Autobuzul de la Autogara Militari
Ctitor: Constantin Samurcasi
Anul zidirii: 1808
Hramul: Sf. Treime, Adormirea Maicii Domnului, Cuvioasa Parascheva

Mănăstirea Sămurcăsesti: Istoric

Biserica se remarca prin arhitectura brancoveneasca cu 3 altare. Se pastreaza 2 fragmente din pictura lui Gh. Tattarescu. Sfanta manastire are o colectie bogata de icoane si arta bisericeasca veche, tot aici aflandu-se depozitul de carte veche pentru judetul Ilfov si Giurgiu.
Sursa:ortodox.ro

Cascada Valul Miresei(Transilvania)

Cascada Valul Miresei(Transilvania)

*CAI DE ACCES

DJ 108 C,comuna Rachitele

Legenda spune ca o mireasa a cazut chiar in ziua nuntii sale de pe stanci,iar voalul i-a ramas agatat.Nuntasii s-au oprit din petrecere si au plans-o pe mireasa ,formandu-se astfel o cascada din lacrimile lor.Cascada se afla in localitatea Rachitele (de acea poarta si numele de "cascada Rachitele") si este situata pe ramura nordica a lantului muntilor Apuseni ,la poalele muntilor Vladeasa ,pe valea Stanciului.Satul Rachitele este renumit in zona pentru caderea de apa a ralui Stanciu ce formeaza cascada valul Miresei .Aceasta este o cascada in doua trepte si este cea mai reprezentativa din muntii Apuseni.Cascada are aproximativ 50m inaltime,dar grandoarea si salbaticia ei sunt deosebite.Cascada Rachitele ofera o priveliste extraordinara si pe timp de iarna atunci cand peretele stancos ingheata.Totodata pe timp de iarna este un excelent loc de escalada pe gheata pentru cei pasionati de acest sport.

Bibliografie:"Transilvania-Trasee turistice in zonele naturale de recreere
si agrement din Transilvania-Mandri de Romania"

16 septembrie 2012
Ada-Giulia M.

 

Manastirea Rasca

Manastire de calugari                                                                                                                                    
Adresa: Com. Râșca, jud. Suceava                                                                                                      
Ctitor: Petru Rares                                                                                                                                                    
Anul zidirii: 1542                                                                                                                        
Hramul: Sf. Nicolae                                                                                                                                            

Mănăstirea Râșca: Istoric                                                                                                                    

Este situată pe șoseaua Fălticeni – Tg. Neamț, din Boroaia ramificație dreapta Râșca – Slătioara, 20 km sud-vest de orașul Fălticeni și 1 km nord de centrul satului Râșca. La vest de mânăstirea Râșca 10 km este mânăstirea Slătioara, iar la 5 km este mânăstirea Bogdănești. În apropierea mânăstirii la nord și răsărit trece râul Râșca de la care și-a luat numele mânăstirea și satul. Tot în apropiere, la apus de mânăstire, se proiectează marginea albăstrie a codrilor nesfârșiți din lanțul Carpaților. Mânăstirea Râșca a fost numită la începutul ei Bogdănești, fiind înființată în mijlocul satului Bogdănești în 1359 de către Bogdan Vodă și doamna Maria, ca să slujească ca biserică domnească în vecinătatea târgului Baia atunci întemeiat. A fost distrusă de tătari prin foc în 1510 și 1512. Bogdan cel orb, fiul lui Ștefan cel Mare dădu poruncă a se zidi din nou. Pustiită și aceasta de oștile turcești ale lui Soliman Magnificul, care au prădat și devastat și alte mânăstiri ale Moldovei, Petru Rareș a zidit-o din nou în anul 1542, în a treia domnie a sa, dar de data aceasta, pe un dâmb, dincolo de râul Râșca, primind numele acestuia. Zidirea bisericii a fost încredințată fostului călugăr Macarie, devenit episcop de Roman, istoric și om de încredere a lui Rareș. El și-a luat ca ajutoare pe logofeții Ioan și Teodor Balș. Biserica mânăstirii Rașca este mai mica decat Probota, dar la fel de solidă. Zidul împrejmuitor, ridicat de Bogdan, a fost lărgit împrejur pe patru laturi, pentru a sluji la nevoie ca cetate. Mânăstirea a fost sfințită la 9 mai 1542, ziua în care au fost aduse moaștele Sfântului Nicolae, îndeplinindu-și rolul de metoc al Probotei. După învingerea și uciderea lui Ioan Vodă cel Cumplit în 1574, călugării au fugit de turci, după ce au ascuns clopotele într-un iaz. Se spune că în continuare, ctitoria lui Petru Rareș a rămas pustiită 40 de ani. Un nou ctitor apare acum, Costea Bacioc, mare vornic al Þării de Jos, care a înnoit viața mănâstirii și a zidit actualul pridvor între anii 1611 și 1618. Pe peretele din miazăzi, deasupra ușii de intrare în biserică, este scris în slavonă: “Cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început acest pridvor și cu stăruință s-a zidit în numele Sfântului Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni, cu zidirea și cu ordinul dlui Costea Bacioc, mare vornic al Þării de Jos și cu principesa Candachia și s-a început a se zidi în zilele bine credinciosului domnitor Io Constantin Moghilă voievod la anul 1611 iunie 7 zile și cu voia lui Dumnezeu s-a săvarșit în zilele binecredinciosului domnitor Io Radu Mihnea voievod, la anul 7126 (1618) luna septembrie 30, pentru aceasta rog să vestiți toate.” În pridvor pe stânga se vede mormântul soției lui Alexandru Lăpușneanu cu inscripția: “Bine credinciosul și de Hristos iubitorul Io Alexandru Voievod Domnitorul Moldovei a înfrumusețat acest mormânt soției sale Doamna Anastasia Alexandru Lăpușneanu care a trecut la veșnicele lăcașuri și a fost îngropată aici la anul 7066 (1558) luna mai 2” În 1677, Mitropolitul Dosoftei a închinat mânăstirea Probota Patriarhiei de Ierusalim. Dar mânăstirea Râșca care era închinată Probotei nu s-a supus și s-a separat cu gospodăria ei. Ctitor însemnat este și egumenul Calistru Ene care, pe la 1750 începe construcția chiliilor și înalță zidurile. Chiril, starețul, înzestrează mânăstirea cu carți, vase și veșminte. Arhiereul Sofronie a fost un cărturar și caligraf vestit, iar călugărul Ioan cât era de sfânt, pe cât era de cărturar. După 1821 starețul Isaia a dărâmat un perete interior, și a zidit veșmântăria, a construit două turnuri și a acoperit biserica. El a strămutat hramul mânăstirii de la 9 mai la 6 decembrie, a introdus rânduielile aspre de la Muntele Athos și a înființat o școală de cântăreți bisericești. Chipul lui Isaia este zugrăvit pe peretele exterior al pridvorului. Prin poziția sa retrasă, mânăstirea Râșca a avut și rolul de închisoare pentru călugării vagabonzi și îndeosebi pentru boierii răzvrătiți împotriva domnului. Din ordinul lui Mihail Struza (1835 – 1849) a fost închis în 1844, pentru ideile lui politice înaintate, marele bărbat de stat Mihail Kogălniceanu. A stat închis 6 luni într-o chilie din zidul clopotniței existentă și astăzi. În 1921, stareț fiind Pancratie Fasolă, un groaznic incendiu a ars acoperișul bisericii, veșmântăria, turnul din mijloc, casa de oaspeți, chiliile și întreaga gospodărie, mânăstirea fiind amenințată cu pustiirea. Din îndemnul și cu stăruința Mitropolitului Pimen al Moldovei a fost refăcută prin munca și osârdia călugărilor, ajutați de popor și autorități. Renovarea s-a terminat în timpul Regelui Carol al II-lea (1930 – 1940), prim-ministru fiind marele istoric N. Iorga, iar stareț al mânăstirii Arhimandritul Paisie Cosma. Acest vrednic stareț plantează în grădină pomi fructiferi și împrejmuiește mânăstirea cu gard. În timpul marelui razboi din 1916 – 1918, călugării din mânăstire au mers ca infirmieri pe câmpul de luptă pentru îngrijirea răniților. Călugării în vârstă au îngrijit răniții din chiliile mânăstirii, în care s-a înființat un spital militar. Și astfel ca buni români și-au făcut cu toții datoria în acele vremuri grele. Între anii 1972 și 1991 mânăstirea a fost restaurată prin purtarea de grijă a Mitropoliților Moldovei Justin și Teoctist deveniți ulterior Patriarhi ai României.                                                                                      
Vasile Dumitrache - "Mânăstirile și schiturile României" - editura Nemira, 2002                            
Sursa:ortodox.ro

Pestera de sub Piatra Ponorului(Transilvania)

Pestera de sub Piatra Ponorului(Transilvania)

*CAI DE ACCES
DJ108C,comuna Margau,platoul Padis

Numita si pestera Piatra Altarului ,a fost descoperita in anul !984 ,este dezvoltata pe 4 nivele si lungimea totala a galeriilor atinge 3146m.Pestera este o cavitate foarte bogata in formatiuni si in varietate de forme ,fiind considerata cea mai frumoasa pestera din Romania si printre cele mai frumoase 3 pesteri din Europa.Pestera nu poate fi vizitata decat in scopuri stintifice,fiind inchisa pentru turisti .Este incadrata in categoria A ,in care se regasesc pesterile de valoare exceptionala, care,prin interesul stintific sau unicitatea resurselor sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic national si international.

Bibliografie:"Transilvania-Trasee turistice in zonele naturalede recreere
si agrement din Transilvania-Mandri de Romania"

10 septembrie 2012
Ada-Giulia M.

 

 

 

Manastirea Rarau

Manastire de calugari                                                                                                                      Adresa: Chiril, com. Crucea, jud. Suceava Acces: Se poate ajunge prin Vatra Dornei sau pe Valea Bistriței Rutier: DN17B Vatra Dornei, spre sud-est, prin Ortoaia (9 km) - Rusca (3 km) - sat Chiril (11,5 km). Pentru pelerinii care nu vin cu mașina personală: Mergeți cu trenul până la Vatra Dornei și de la Autogară se ia autobuzul pe traseul Dorna Arini-Chiril și de la pod se urcă pe muntele Rarău (numai pe drumul asfaltat). După 4 kilometri se află o troiță (Cruce), de la care se merge pe drumul neasfaltat din dreapta 800 metri și se ajunge la Sfânta Mănăstire Rarău. Ctitor: Petru Rares Anul zidirii: 1538 Hramul: ADORMIREA MAICII DOMNULUI Mănăstirea Rarău: Istoric Potrivit tradiției, aici a fost o sihăstrie înființată de cuviosul Sisoe, spre sfârșitul secolului al XV-lea. Se mai spune că, după anul 1538, când Petru Rareș a fost schimbat de la domnie, soția sa, Elena, împreună cu copiii, s-au ascuns în Rarău, fiind ocrotiți de călugari. Drept mulțumire, voievodul le-a înălțat o biserică în locul celei vechi și astfel a luat ființă schitul Rarău, în fosta sihăstrie Dodu. Mânăstirea a fost desființată de austrieci în anul 1786. S-a reînființat după 1918, iar în 1959 a devenit schit. În anul 1990 a redevenit mânăstire. În 17 septembrie 2000, P.S. Gherasim Putneanul a sfințit noua biserică a mânăstirii. Minunea din munte „Mână dumnezeiască a pictat icoana făcătoare de minuni, astfel încât, Maica Domnului te privește cu smerenie și dragoste dumnezeiască în orice loc te-ai afla în biserică. Din gura Maicii Domnului izvorăște mir“. O altă icoană, considerată făcătoare de minuni și adăpostită de Mănăstirea Rarău, este și cea a Sfântului Ioan Evanghelistul. Pelerinii sosiți la lăcașul sfânt de pe Rarău pot găsi adăpost în casele de oaspeți ale mănăstirii timp de 24 de ore și au privilegiul de a se mărturisi pe timpul nopții, după ce vor fi văzut minunățiile pe care Dumnezeu le-a pus pe acele meleaguri. Iarba mult mai verde și mai grasă, aerul curat ce parcă îți taie respirația când te bucuri de susurul apei ce gonește pe Bistrița și ospitalitatea oamenilor din Bucovina sunt lucruri ce-ți rămân în suflet după o călătorie, chiar și de doar câteva zile. Pe aceste meleaguri, ale Dornelor, și oamenii sunt altfel. Și la Dorna a fost secetă, nu a plouat cât a trebuit, mierea nu a ieșit ca în alți ani, nici fâneața nu e tot atât de deasă, însă muntenii de pe Băda mulțumesc lui Dumnezeu pentru ce le-a dat și au speranța că vor trece cu bine iarna. „Cu ajutorul bunului Dumnezeu, vom trece cu bine. De foame nu vom muri…“. Și nu vor muri cu siguranță, atâta timp cât se află mai aproape de cer, printre plantele miraculoase ce tratează boli și lăcașurile sfinte ridicate prin truda înaintașilor. Sunt multe astfel de locuri sfinte care merită vizitate. Pentru pentru liniștea locurilor și posibilitatea mărturisirii la ceas de seară, pentru slujbe și icoane, merită ca orice călător ajuns pe meleguri bucovinene să îndrăznească să devină pelerin și să urce până la Mănăstirea Rarău. Din vremea lui Petru Rareș Ctitorie a domnitorului Petru Rareș, Mănăstirea Rarău poate deveni adăpost și loc de rugăciune pentru orice drumeț care se încumetă să străbată piscurile din zona Dornelor. Pe drumuri de munte, după ce am lăsat în urmă drumul asfaltat de la Chiril , mă minunez de frumusețile ce taie răsuflarea și fac, pentru o clipă, timpul să stea în loc. Se vede treaba că Dumnezeu a rânduit ca o sfântă mănăstire să fie înălțată pe locuri mirifice, aproape, deopotrivă, de cer și pământ. Aici, doar cu smerenie și dragoste de Dumnezeu poți viețui. Aproape de cota 1.400 se înalță două biserici. Cea veche datează din vremea când la cârma Moldovei se afla bravul Petru Rareș. Mai este o biserică, mai nouă, care a fost sfințită în anul 2000. Drumeții ce se abat pe la Mănăstirea Rarău în drumul lor spre Pietrele Doamnei sau miile de credincioși care urcă special la lăcașul sfânt, în căutarea liniștii sufletești, pleacă acasă cu speranța în suflet că problemele le vor fi rezolvate, după ruga aprinsă în fața icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adăpostită în biserica veche a mănăstirii. „Din gura Maicii Domnului izvorăște mir“, aflăm de la cineva. În afară de asta, icoana impresionează și prin modalitatea în care a fost pictată, căci privirea Maicii Domnului te urmează în orice colț al sfântului lăcaș te-ai afla. Fecioara privește cu blândețe maternă și dragoste dumnezeiască spre fiecare dintre cei care trec pragul sfântului lăcaș. Sute de credincioși urcă zilnic la Mănăstirea Rarău „Sute de credincioși ne calcă pragul, chiar și în zi când nu este sărbătoare, și ne bucură faptul că cei care vin aici își găsesc liniștea sufletească. Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, precum și aceea a Sfântului Apostul și Evanghelist Ioan, dăruiesc, după credință, fiecăruia“, aflăm de la părintele protosinghel Veniamin Băican, stareț al Mănăstirii Rarău de peste 25 de ani. Icoana Sfântului Ioan Evanghelistul se află în biserica nouă a mănăstirii. De altfel, Sfântul Ioan este și patronul paraclisului. Mănăstire de călugări încă din anul 1800, la Rarău se ostenesc întru slava Domnului, alături de părintele Veniamin, alți 20 de călugări. Chiliile și casa de oaspeți din curtea mănăstirii pot găzdui într-o noapte 150 de pelerini. Afară de cazare și masă, credincioșii care hotărăsc să poposească la Rarău au și posibilitatea ca, fie zi sau noapte, să se spovedească, beneficiind de sfaturile părinților duhovnici care se nevoiesc în mănăstirea de pe munte. Din Chiril, la Mănăstirea Rarău La Mănăstirea Rarău se poate ajunge din Piatra Neamț sau Târgu Neamț, trecând prin Poiana Teiului, Broșteni și ajungând în satul Chiril. De la podul peste pârâul Chiril se urcă pe muntele Rarău pe un drum asfaltat aproape 4 kilometri , după care, din dreptul unei troițe, se merge la pas, pe un drum neasfaltat (vara, pe timp însorit, se poate ajunge cu mașina până la mănăstire), alți 800 de metri. O altă cale de acces este prin Vatra Dornei. De la autogara orașului se poate lua autobuzul Dorna Arini - Chiril, după care drumul trebuie străbătut pe jos. Un alt traseu, mult mai anevoios, este cel din Câmpulung Est, peste vârful Rarăului. Acesta este însă închis iarna, fiind greu accesibil chiar și pe timp însorit. Sursa:ortodox.ro

Pestera Mare de pe Valea Firei(Transilvania)

Pestera Mare de pe Valea Firei(Transilvania)

*CAI DE ACCES:

Pe DN1R,situat in bazinul superior al Somesului Cald pe interfluviul dintre Valea Firei si valea Ponorului

Pestera cu apa di Valea Firei este a doua pestera ca lungime din tara.Pestera ofera un peisaj spectaculos ce abunda in forme speologice diverse si uluitoare.Este formata din doua subunitati :Pestera Mare din Valea Firei si Avenul din Poienita -numit si sistemul Humpleu .Formatiunea face parte din categoria A si B de clasificare ,ceea ce inseamna ca acest complex are valoare exceptionala fiind reprezentativ pentru patrimoniul speologic national si international.Pestera este arborescenta cu portiuni labirintice .Este formata pe trei nivele :cel superior fosil (cu multe sali bogat concretionate) cel inferior activ ce are un rau subteran cu debit mediu de 300l/s si un nivel fosil de dimensiuni reduse ce apare intre cele doua nivele principale .Pestera ofera un peisaj spectaculos ce abunda in forme speologice diverse si uluitoare .Una dintre cele mai mari "sali"este Sala Gigantilor care are o lungime de 750m.o latime de 111m.si o inaltime de 35m,a doua ca marime din Europa .Lungime pesterii depaseste 35km.Pestera poate fi vizitata numai cu aprobarea ISER Cluj Napoca si este nevoie de echipament special.

Bibliografie:"Transilvania-Trasee turistice in zonele naturale de recreere
si agrement din Transilvania-Mandri de Romania"

7 septembrie 2012
Ada-Giulia M.

  

Manastirea Putna

Manastire de calugari
Staret:
Adresa: Putna, jud. Suceava
Telefon:
Acces:
Ctitor: Stefan cel Mare
Anul zidirii: 1470
Hramul: Adormirea Maicii Domnului

Mănăstirea Putna: Istoric

Letopisetele vremii pastreaza pentru aceasta manastire data exacta a inceputurilor zidirii sale: 6 iunie 1466. Ideea acestei zidiri il preocupa inca pe reconoscatorul domnitor cu un an jumatate mai inainte, dupa ce Domnul Vietii, al Ostirilor,si a toata Biruinta iI invrednicise pe el, Stefan, sa smulga de la unguri cetatea Chiliei si sa numeasca acolo drept parcalab pe Isaia, cumnatul sau. La vremea aceea, ctitoriile cele mai cunoscute lasate de predecesorii sai la domnia Moldovei erau: biserica. Radautilor (a. celui dintai voievod Bogdan I), manastirile Neamt si Probota (ctitorii ale lui Petru Musat), Moldovita si Bistrita (ale lui Alexandru cel Bun).
Manastirea Putna urma sa fie, in cel mai. inalt grad, "manastirea domniei-sale,Stefan voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei”.
Alegerea Iocului ctitoriei acolo pe dulcele plai si pe alel fir de apa al Putnei, izvorat din sanul codrilor cu inima de tara si amestecandu-si undele curate de munte cu cele ale raului Suceava pentru ca impreuna sa o ia unduind cu repeziciunile spre vechea Cetate de Scaun, a fost, se stie si din legenda, nu opera unor specialisti cum se intampla de obicei ci opera nemijlocita a voievodului: “Cand s-a apucat sa faca manastirea Putna, a tras cu arcul Stefan Voda dintr-un varf de munte ce este langa manastire, si unde a ajuns sageata, acolo a facut Pristolul in Altar...Pus-au si pe trei boiernasi de au tras, pe vatavul de copii si pe doi copii din casa; deci unde au cazut sageata vatavului de copii au facut poarta; iar unde a cazut sageata copilului din casa, a facut clopotnita..." .
Sfintirea manastirii s-a facut dupa incheierea a patru ani, la 3 septembrie 1470 cu hramul Adormirea Maicii Domnului, un hram care marturiseste de la sine evlavia netarmurita a domnitorului catre Preacurata Fecioara Maria, si gandul sau dintru inceput ca aceasta ctitorie sa devina locul "adormirii" sale si alor sai.
Au slujit atunci in Jertfelnicul de Sfintire un impresionant sobor de 64 de arhiepiscopi, preoti si diaconi in frunte cu mitropolitul Teoctist (in fata caruia la 1457, Sefan ceI Mare depusese juramantul de domnie), toti invesmantati cu odajdii lucitoare lucrate la Caffa (cetate genoveza situata in Crimeea).
Ca staret al noii ctitorii domnesti a fost imbracat egumenul de pana atunci al manastirii Neamtului, arhimandritul Iosif. Cele noua clopote ale manastirii iesite din mainile iscusite ale mestelilor lipoveni au vestit indelung cu limbi rasunatoare vazduhurilor o sarbatoare cum de mult nu mai avusese loc in Moldova. Rand pe rand, in nisele din incaperea mormintelor, manastirea a primit ramasitele pamantesti
- In 1477 ale Mariei de Mangop (cea de-a doua sotie a domnitorului)
- In 1478 –cele ale mitropolitului Teoctist, ale fiilor Bogdan si Petru savarsiti in 1479 si 1480.
- lar la 2 iulie 1504, dupa o osteneala de 47 de ani, doua luni si trei saptamani de vrednica domnie, Putna il va primi pentru vesnicie Ia sanu-i si pe ctitorul ei
(Si ctitorul a inca alte 43 de manastlri si biserici, purtator a 36 de batalii in apararea fiintei neamului nostru) eveniment pe care M. Sadoveanu (Opere, vol. 13, p. 11-15) iI evoca in imagini memorabile: "Intinsele valuri de nord patrunsera si-n Putna. Si la manastirea sfanta se lasa jos nasalia. In biserica nu era chip sa slujeasca: nici pentru cler nu era loc indeajuns. Slujira deci afara, langa fereastra altarului. Tot norodul se lasa in genunchi, si durerea musca din toate inimile, caci se apropia parca ceasul unei asfintiri vesnice";
"Si norodul era batut de valuri de durere. Cu ochii inotand in lacriml, trecura rudele, ostenii, boierii si norodul si sarutara mana care facuse dreptate in lume si crucea pentru care mana se incordase atata amar de ani.
Si a fost o uriasa si adanca zguduire in inimi, cand patul cu chingi de fier fu coborat cu naframe de matasa in bolta de piatra."
Rolul acestei manastiri in viata Moldovei este pe delpin intregit de activitatile de inalta cultura literara, muzicala, artistica, de caligrafiere, copiere si miniaturizare ce s-au desfasurat neintrerupt intre-zidurile ei.
Pe tot timpul secolului al XVI-lea, de pilda, intre aceste ziduri si-au desfasurat activitatea o scoala elementara si o alta de nivel mediu cu.dezbateri despre istorie, lingvistica, muzica, despre drept si stiinte exacte. Protopsalti si compozitori de un real talent au facut sa se cunoasca numele Putnei ion departari, dupa cum aflam dintr-o scrisoaere a lui Alexandru Lapusneanu datata in 6 iulie 1558 prin care erau invitati la manastirea putneana un numar de “patru cantareti lioveni tineri si buni" pentru "a invata cantarea cea greceasca si sarbeasca".
Ultimul eveniment in ordinea cronologica, pe care ne permitem a-l reaminti in cadrul acestei atat de sumare prezentari pentru o manastire ca Putna, este serbarea initiata de Slavici si Eminescu la implinirea a patru veacuri de la zidirea manastirii Putna, in 1871, cu participarea lui Kogalniceanu, Xenopol, Tocilescu, Istrati, Maroneanu, Stefaniuc si multi altii: "Pentru intia oara, aprecia Cezar Petrescu, tinerii ucenici carturari de pe tot cuprinsul romanismului isi pipaiau cugetele, se cunosteau, isi puneau in cumpana simtirile si judecatile".
Mai multi fruntasi ai vietii politice si culturale a timpului in frunte cu Vasile Alscsandri s-au ferit sa ia parte Ia eveniment pentru a nu pune in alerta autoritatile austriece care guvernau atunci Bucovina. Prefectul districtului Radauti, Oreste Renei, om de mare isprava, a expediat - dupa cum ii era datoria - in cea de-a doua zi a Serbarilor de la Putna (serbari ce luasera deja proportii. nationale) uimitoarea telegrama catre Guvernatorul austriac:
"Serbarea bisericeasca de la Putna se desfasoara in mod corespunzator. Participarea romanilor din Bucovina, Ardeal, Romania, Ungaria, egal zero."
Si ce are sa spuna excelenta sa guvernatorul, intreba ingrijorat Slavici, cand va afla din gazete ce fel de “zero" a fost "participarea romanilor",si ce fel de "serbare bisericeasca" s-a “desfasurat in mod corespunzator"? "Fii fara grija, tinere!” a raspuns imediat bravul prefect al districtului radautean, Excelenta sa stie ca ziarele... mint."
Constantuin Tanasa
Sursa:ortodox.ro