Manastirea Sfintii Trei Ierarhi-Iasi

Manastire de calugari
Adresa: Str. Ștefan cel Mare nr. 28 Iași, jud. Iasi
Ctitor: Vasile Lupu
Anul zidirii: 1639
Hramul: Sfinții Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore de Nazians și Ioan Gură de Aur (30 ianuarie)

Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi: Istoric

TEXTUL PISANIEI BISERICII SFINTII TREI IERARHI:
Cu voia tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, iata eu, robul stapanului Domnului Dumnezeu si Mantuitorul nostru Iisus Hristos si Inchinator al Treimei, Io Vasile Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei, si cu Doamna noastra Tudosca si cu daruitii de Dumnezeu copii Ioan Voievod si Maria si Rucsanda, am zidit aceasta sfanta ruga in numele Sfintilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gura de Aur. Si s-a sfintit cu mana Arhiepiscopului Varlaam la 7147, mai 6. (1639)
Arhitectura bisericii in traditionalul stil moldovenesc, cu impartirea interiorului in pridvor, pronaos, naos si altar, a suferit transformari fata de forma initiala. Usile pe care se intra in pridvor sunt incadrate cu muluri in stil gotic.
In partea nordica a pronaosului se gasesc doua nise in care odihnesc osemintele familiei ctitorului, iar in alte nise, asezate simetric in peretele sudic, odihnesc osemintele domnitorilor Dimitrie Cantemir si Alexandru Ioan Cuza.
Peretele de sud al naosului contine o nisa sculptata, impodobita cu mozaicuri aurite.
In 1641, aici au fost asezate moastele Sf. Cuvioase Parascheva.
In 1889, racla cu sfintele moaste va fi depusa in Catedrala Mitropolitana. Valoarea de unicat mondial al bisericii "Trei ierarhi" este data de ornamentatia exterioara, broderia de piatra ce se desfasoara de la temelie pana la turle. Aici, geometria artei romanesti se impleteste cu elementele de friza si arabescuri orientale, dar si cu ornamente specifice artei apusene. Pictura originala a fost realizata de cei mai mari mesteri din lume ortodoxa, fragmente se mai pastreaza in Sala Gotica. Aceasta sala a fost construita tot in epoca lui Vasile Lupu, restaurata in mai multe randuri, astazi gazduind muzeul manastirii.
Sfantul locas a fost jefuit, ars de navalitori, zguduit de cutremure, si restaurata din temelii la sfarsitul veacului al XIX-lea. Lucrarile au fost conduse atunci de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy. Au fost aduse modificari importante.
Pictura, catapeteasma si interioarele au fost complet refacute si impodobite cu mobilier din bronz masiv, suflat cu aur, lucrat la Viena pe cheltuiala familiei regelui Carol I. Resfintirea locasului a fost facuta in 1904.
In anul 1997 a fost asezata in incinta manastirii statuia celui mai mare poet roman, Mihai Eminescu, care a locuit o perioada in casa din incinta. Gabriela Hututui - Iasi, 2007
Sursa:ortodox.ro

Avenul Licas(Transilvania)

Avenul Licas(Transilvania)

*CAI DE ACCES
DN 12 C Gheorghieni-Bicaz,statiunea lacul Rosu,orasul Gheorghieni


In apropiere de pasul Pangarati si lacul Rosu pe varful muntelui Licas ,la o altitudine de 1675m ,se gaseste Avenul Licas ,rezervatie naturala de tip speologic .Intinsa pe 5 ha.cu 8 metri diametru si o adancime de 37,5m rezervatia s-a format in calcare dolomitice,capatand forma unui put in fundul caruia s-a format un dop de zapada ,gheata si busteni.


Bibliografie:"Transilvania-Trasee turistice in zonele naturale de recreere
si agrement din Transilvania-Mandri de Romania"

31 octombrie 2012
Ada-Giulia M.

Schitul Sfantul Stefan

Schit de maici
Adresa: Horezu, jud. Valcea
Ctitor: Stefan, fiul lui Constantin Brancoveanu
Anul zidirii: 1703

Schitul Sfântul Ștefan: Istoric

Schitul "Sfântul Ștefan" a fost ridicat de Ștefan, fiul lui Constantin Brâncoveanu, în 1703.
Acest schit aparține așezământului monahal al mânăstirii Hurez.
În interiorul acestuia se păstrează pictura zugravilor Istrate și Hranite.
Sursa:ortodox.ro

Cascada de apa termala(Toplita,Transilvania)

Cascada de apa termala(Toplita,Transilvania)

*CAI DE ACCES:
Pe DN 12 ,Gheorghieni-Toplita,strada Zapode

Urcand dinspre Gheorghieni ,pe valea terasata a Muresului ,ajungem in municipiul Toplita unde intalnim o casacada de o rara frumusete -Cascada termala din Toplita.Strajuit de masive muntoase M-tii Gurghiului si M-tii Calimani ,si de paduri de conifere ,municipiul Toplita atrage prin aerul bine ozonat si mereu improspatat de brizele de munte.Pornind din centrul orasului ,pe marginea unui drum de tara,se trece peste calea ferata ajungand pe malul ingust al Muresului.Inaintand cateva sute de metri se vede cum apele izvoarelor termale de la Bradul se revarsa formand o minunata cascada ,cu ape calde(26 grade C)Culorile in permanenta schimbare ,ca rezultat al depunerilor de travertin ,si apa calda au dus la desemnarea zonei ca rezervatie naturala pe o suprafata de 0,5ha.

Bibliografie:"Transilvania-Trasee turistice in zonele naturale de recreere
si agrement di Transilvania-Mandri de Romania"

14 octombrie 2012
Ada-Giulia M.

Schitul Sfantul Ioan Iacob

Schit de calugari
Staret:
Adresa: Sat Pojorâta, jud. Suceava
Ctitor: Constantin Corlățeanu
Anul zidirii: 1927
Hramul: Sfântul Ioan Iacob

Schitul Sfântul Ioan Iacob: Istoric

În anul 1925, bătrânul ctitor Constantin Corlățeanu, a ridicat spre lauda lui Dumnezeu o cruce de fier, pe un postament de beton, de pe a cărei inscripție aflăm că a fost sfințită în anul 1927, de un sobor de preoți din împrejurimi. După 3 ani, bătrânul Corlățeanu are o vedenie, prin care Maica Domnului îl împuternicește să ridice un altar pentru rugăciune. Ajutat de fiul său Ștefan, și de credincioșii din sat a construit un schit, care a fost sfințit în anul 1934 de Mitropolitul Nectarie. Aici au slujit călugări pâna în anul 1962 când a fost desființat de regimul comunist. Schitul a fost demolat, materialele au fost transportate în comuna Voroneț, unde s-a ridicat o biserică pentru această parohie, iar o parte dintre obiectele de cult au fost luate de mânăstirea Putna. Bătrânul Corlățeanu a avut norocul să nu asiste la demolarea schitului pentru că în 1957, la vârsta de 96 de ani, a trecut în veșnicie, cu sufletul împăcat pentru ceea ce a făcut în slujba lui Dumnezeu. Populația de pe aceste meleaguri resimte lipsa schitului și în anul 1966 aridicat o capelă, împrejmuind crucea care mai rămăsese cu speranța că se va putea face câte o slujbă de preotul parohiei. Dar pentru că slujbele nu se puteau face făra a fi un altar sfințit, au hotărât să mărească încăperea, făcând și un sfânt altar, schitul fiind înzestrat cu obiecte de cult și prin contribuția credincioșilor care au început să-l viziteze. Între timp, biserica a fost renovată de credinciosul Ilie Țimpău, care a lăsat și însemnările cu istoricul schitului. După 1989 tot credinciosul Ilie Țimpău, la îndemnul creștinilor din zonă, a luat inițiativa reactivării schitului, pentru care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a dat binecuvântarea și a luat măsuri pentru popularea lui tot cu călugări. Sarcina conducerii obștii și organizării schitului a revenit Protosinghelului Visarion Breban. Ajutat de obște și credincioși a reușit în scurt timp să facă o renovare capitală a bisericii vechi, să construiască corpul de chili și să ridice o nouă și frumoasă biserică, mai spațioasă, care a fost sfințită cu hramul “Sfântul Ioan Iacob”
Vasile Dumitrache - Mănăstirile și schiturile României pas cu pas– editura Nemira - 2002
Sursa:ortodox.ro

Statiunea Bilbor(Transilvania)

Statiunea Bilbor(Transilvania)

*CAI DE ACCES
DN 15 Borsec-Toplita,dreapta pe DJ 174 A ,pe malul drept al paraului Dobreanu la 910m altitudine,localitatea Bilbor

Situata la limita Ardealului cu Bucovina,statiunea Bilbor este renumita pentru apele minerale dar si pentru padurile nesfarsite de conifere .Pentru a te bucura de natura nealterata si de aerul curat ,poti face plimbari pe cararile de munte.Aici se gasesc specii rare de plante,considerate monumente ale naturii:jneapanul,tisa,trestia de camp,zambrul,cimbrisorul,garofita pitica,sau bujorul de munte sunt cateva din speciile rare care traiesc si se dezvolta in aceste locuri.Asta in timp ce codrii nesfarsiti ocrotesc animalele precum :cocosul de mesteacan,jderul,barza alba sau ursul brun .Poti face un popas la poalele varfului Rachitis ,la Lacul Iezer,un lac natural de origine vulcanica ,cu o suprafata de 1 300mp.si o adancime de 3-5m,bucurandu-te de priveliste ori iti poti continua incursiunea in natura vizitand Rezervatia Botanica Paraul Dobreanului.Aici se pot vedea plante relicve din era glaciara specifice zonei de turba precum:curechiul de munte,bobul broastei ori specii de salcie.

Bibliografie:"Transilvania-trasee turistice in zonele naturale
de recreere si agrement din Transilvania-Mandri de Romania"

11 octombrie 2012
Ada-Giulia M.

 

Manastirea Sfantul Antonie cel Mare

Manastire de calugari
Adresa: Comuna Dumbrăvești, satul Mălăeștii de Jos, cod 107320, jud. Prahova
Acces: Pe drumul județean 102 Ploiești-Slănic, la 16 km spre miazăzi de salinele Slănicului și nu departe de Mănăstirea Zamfira, pe Valea Vărbilăului, vei da, iubite creștinule, de satul Mălăeștii de Jos, în care se poate ajunge și din DN 1A (București-Ploiești-Vălenii de Munte-Cheia-Brașov)
Ctitor: I.Guiu, V.Blebea, V.Cucu și alții
Anul zidirii: 1995
Hramul: Sfântul Antonie cel Mare, Nașterea Sfântului Ioan Botezștorul , Sfântul Mare Mucenic Fanurie

Mănăstirea Sfântul Antonie cel Mare: Istoric
Mânăstire de călugări; 8 viețuitori, viață de obște
AȘEZAREA MÂNĂSTIRII
Pe drumul județean 102 Ploiești-Slănic, la 16 km spre miazăzi de salinele Slănicului și nu departe de Mânăstirea Zamfira, pe Valea Vărbilăului, vei da, iubite creștinule, de satul Mălăeștii de Jos, în care se poate ajunge și din DN 1A (București-Ploiești-Vălenii de Munte-Cheia-Brașov). Pe-aici sunt sate cu istorie așa de veche, încât însuși savantul Nicolae Iorga a scris despre ele. Că doar la Mălăești e locul în care a existat o fortificație romană (castru), iar la doi pași, la Coțofenești, în punctul numit Fundătura-Drumul Schitului, s-a descoperit coiful de aur, ce datează din vremea strămoșilor daci, cu un veac înainte de Iisus Hristos.
Odinioară comună, Mălăeștiul era acea așezare pe jumătate moșnenească al cărui nume își avea obârșia din ocupația de bază a celor de pe aici: mălăieri, adică morari la morile de pe Vărbilău și de pe Teleajen.
Și chiar când te aștepți mai puțin, din șoseaua județeană, mărginită de plopi tremurători, un indicator îți va îndrepta pașii la vreo 200 de metri de malul drept al Vărbilăului, la Mânăstirea ,,Sf.Antonie cel Mare’’.
ISTORICUL MÂNĂSTIRIIMânăstirea ,,Sfântul Antonie cel Mare’’ este situată în satul Mălăeștii de Jos și a fost ridicată într-o zonă cu veche tradiție monastică, în care, acum peste două secole, exista un schit de călugări. Acesta era metoc al unei mânăstiri situate mai la nord-vest de locul în care se află azi Mânăstirea ,,Sfântul Antonie cel Mare’’, în satul Vâlcănești, unde a existat o chinovie atestată la 1450, așadar în vremea domniei voievodului Vladislav al II-lea.
Ieromonahul Antonie Liță de la Mânăstirea Crasna, județul Prahova, este cel care a purces la treabă, pe cele două hectare donate de ploieșteanul Ion Guiu, în 1995.
Piatra fundamentală s-a sfințit la 17 septembrie 1995, în zilele fericitului întru pomenire părinte Patriarh Teoctist, și cu râvnă mare, în vara lui 1996, biserica era deja construită la roșu, pentru ca în octombrie să fie tencuită.
Târnosirea bisericii s-a făcut la 24 iunie 2004, de către un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu P.S.Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. A fost un eveniment de o însemnătate aparte, pe care monahii, locuitorii satului și pelerinii participanți nu-l vor uita lesne.
STAREȚII
Având o istorie recentă, mânăstirea de la Mălăeștii de Jos este însă bogată în împliniri pe tărâm duhovnicesc. Obștea de început a fost păstorită de Ierom.Antonie Liță (1995-1998), aflat acum în fruntea Mânăstirii ,,Sfântul Pantelimon’’ din Siliștea Gumești, jud.Teleorman. Acest stareț provenea din obștea de la Mânăstirea Crasna, județul Prahova, unde ucenicise sub oblăduirea Arhim.Nicodim Dimulescu.
I-a urmat Ierom.Lazăr Nan, care – așa cum avea să-mi mărturisească la 23 octombrie 2008 – și-a început stăreția cu zece ani în urmă, la 23 octombrie 1998, venind de la Mânăstirea Runc, jud.Bacău. A păstorit până în iulie 2006, când a fost chemat la o altă chinovie abia înființată, cea de la Mânăstirea ,,Duminica Sfinților Români’’ din București.
Din 27 august 2006 și până în prezent, stareț este Ierom. Petru Ungureanu, venit de la mânăstirea prahoveană Turnu, situată în comuna Târgșoru Vechi.
De la formare și până în prezent, numărul călugărilor a cunoscut fireștile fluctuații, dar, în general, s-a menținut în jurul a zece viețuitori. Obștea de acum este formată din șase monahi și doi frați.
ELEMENTE DE ARTĂ ȘI PATRIMONIU
Biserica are hramul ,,Nașterea Sf.Ioan Botezătorul’’ și, ținând seama de tinerețea sa, nu putem încă vorbi de obiecte foarte valoroase de cult.
În formă de cruce, ea are un aspect destul de simplu, mai ales la interior și a fost construită din blocuri tip BCA, cu structură de beton-armat. Are un naos spațios, cu abside semicirculare, plafonul fiind la aceeași înălțime de la pronaos până la altar, inclusiv. Cele patru ferestre pe o latură, la care se adaugă câte una la abside, sunt în stil gotic, cu despărțitură în cruce, din PVC. Stranele – inclusiv cea arhierească – sunt toate noi, de stejar, fără înflorituri, frumoase în simplitatea lor.
În mod cât se de poate de evident, pronaosul are darul de a amplifica spațialitatea bisericii. El are aceeași lărgime ca și naosul, fiind despărțit de acesta printr-un zid și o ușă pătrată, fiind luminat de patru ferestre. Cât privește naosul, acesta are câte patru ferestre pe laturile de sud și de nord, la care se adaugă una la abside, toate identice cu cele ale pronaosului.
Începută în 1997 (la altar, abside și turla mare), pictura în tehnica ulei s-a finalizat în 2003, de către pictorii Adrian și Nicoleta Voicu, din orașul Băicoi, prin donația unor credincioși precum Traian Blebea și Vasile Cucu, care sunt și zugrăviți pe peretele vestic al naosului, în registrul inferior din stânga intrării, în dreapta fiind P.F.Teoctist, Patriarhul B.O.R. și P.S. Episcop Teodosie Snagoveanu.
Intrarea în biserică se face pe o ușă dreptunghiulară, cu intrare în acoladă, în două foi, din stejar admirabil sculptat, la interior cu Sf.Ier.Vasile și Sf.Mc.Fanurie, iar la exterior cu Sf.Cuv.Antonie cel Mare și Sf.Proroc Ioan Botezătorul. Deasupra ușii, la intrare, se află înscrisă pisania: ,,Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, treimea cea de o ființă și nedespărțită, ziditu-s-a acest Sf.Lăcaș al Sf.Mânăstiri Antonie cel Mare, cu hramul Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, în anul 1995, în timpul arhipăstoririi Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist – întâistătătorul B.O.R. – la marginea satului Mălăești, pe Valea Vărbilăului, terenul fiind donat de către evlaviosul creștin Guiu Ion. Pictura a fost executată de către pictorii Adi și Nicoleta Voicu, prin contribuția generoasă a familiei Blebea Traian, Cucu Vasile, Popovici Vasile și Nicolae Șerban, precum și a altor credincioși, sub îndrumarea părintelui stareț Lazăr Nan. Slujba de sfințire s-a săvârșit în ziua de 24 iunie 2004, de către Prea Sfințitul Episcop Varsanufie Prahoveanul, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi. Binecuvântează Doamne și sfințește pe cei ce iubesc bunăcuviința și podoaba Bisericii Tale!’’
Catapeteasma frumos împodobită este și ea de stejar și a fost realizată de meșteri din satul lui Ion Creangă, Humulești.
La exterior, biserica are un soclu de piatră de aprox.0,5 m înălțime, ferestrele având ornamente din praf de marmură. În registrul superior, naosul și absidele prezintă picturi în ancadramente terminate în arcadă. Un brâu semicircular, ce înconjoară biserica în partea inferioară a acestora cu pictură, frumos modelat în împletitură, precum și heruvimii de la abside, dau o podoabă de toată lauda bisericii de la Mălăeștii de Jos.
Turla de pe naos are formă octogonală, cu soclu pătrat, cu patru ferestre înguste. Alte două turle, mai mici, de aceeași formă, dar fără baza pătrată, sunt așezate pe pronaos, acestea fiind însă înfundate. Acoperișul este de tablă galvanizată, pereții celor trei turle fiind îmbrăcați în solzi de tablă. În treimea superioară, pronaosul prezintă o mică streașină.
La apus de biserică, pe un tăpșan mărginit de nuci, se află amplasat agheasmatarul, de formă patrulateră, cu pictură la interior. Este de-o seamă cu biserica și în același stil arhitectural, având câte două ferestre mari de stejar pe fiecare latură, cu excepția celei apusene.
Mânăstirea are două clopote. Cel mare este fixat pe un suport metalic și are următoare inscripție: ,,Cu binecuvântarea lui Dumnezeu în zilele păstoririi Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist s-a turnat acest clopot la S.C.RECOND S.R.L. Baia Mare pentru Mânăstirea Sfântul Antonie cel Mare Mălăiești în anul mântuirii 2005 cu contribuția credincioșilor, ctitorilor și a mânăstirii, stareț fiind ieromonahul Lazăr Nan’’.
Al doilea clopot, mai mic, deocamdată nefolosit, are o inscripție prin poansonare: ,,Turnat în anul 1964 din inițiativa lui Rădulescu Grigore ajutat de Mătescu Costică, Diaconu C., Ion Alexandrescu și alții care a[u] contribuit’’.
Remarcabil prin arhitectura sa este și complexul de chilii, format din beci, parter și două etaje, incluzând și pe cel socotit arhondaric. El include toate cele necesare obștii: trapeza, stăreția, biblioteca, pivnița, cămara.
Gospodăria anexă a obștii cuprinde un grajd bine croit, câteva animale, un ogor cu o seră, utilaje agricole, un autoturism. În această mănăstire nu se mănâncă carne.
ACTIVITĂȚI CULTURAL-MISIONARE
Rolul mânăstirii este de-a trăi și mărturisi credința ortodoxă și de a promova spiritualitatea și cultura română. Dintru început, orientarea acestei mânăstiri a fost misionară, pentru credincioșii veniți din Prahova și din întreg cuprinsul României, căutându-se să se insufle credincioșilor dragostea pentru această nouă chinovie a Țării Românești.
Obștea de opt viețuitori – ieromonahii Petru Ungureanu și Augustin Toader și monahii Iosif Haralambie, Teodosie Ciochină, Ambrozie Costache și Mina Iordache, la care se adaugă frații Dumitru Ștefan și Vasile Ungureanu – se află sub ascultarea ierom. Petru, zilnic săvârșindu-se Sf.Liturghie și toate slujbele, potrivit rânduielilor monahale ale vieții de obște.
ACTIVITĂȚI SOCIAL-FILANTROPICE
Prin însăși oficierea slujbelor, prin rugăciune și ascultare și prin prezența în mijlocul pelerinilor, cu un sfat și op vorbă de alinare, călugării își împlinesc menirea.
Se are în vedere organizarea unor lecții de religie, cu participarea elevilor de la școlile comunei Dumbrăvești, precum și ajutorarea unor bătrâni nevoiași cu o masă caldă pe zi. La Mânăstirea Sf.Antonie cel Mare în fiecare duminică și în zilele de sărbătoare se oferă o masă frățească tuturor credincioșilor.
În mănăstire s-a început și amenajarea unei biblioteci, care în prezent numără peste 300 de volume.
Adunând din obolul unor creștini milostivi, în perioada următoare se are în vedere construirea unei clopotnițe – pentru care există deja proiectul și aprobările necesare – a unui paraclis și a unei trapeze și împrejmuirea lăcașului cu incintă-cetate, dar și refacerea acoperișului bisericii.
Vă rugăm să ajutați această sfântă mănăstire, care se află la început de drum.
CONT LEI: RO16RNCB0211011846360001
BCR Vălenii de Munte
Florin N. Șinca – 11 noiembrie 2008

Sursa:ortodox.ro

Statiunea Borsec(Transilvania)

Statiunea Borsec(Transilvania)

CAI DE ACCES:

* DN 15 Reghin-Toplita-Tulghes-
*DN 178 de la Varea Dornei

Supranumita "Perla Carpatilor",statiunea balneoclimaterica borsec este situata in Carpatii Orientali,in depresiunea omonima de la poalele muntilor Giurgeului.Renumita pentru izvoarele minerale ,dar si pentru peisaje ,statiunea Borsec este o oaza de sanatate si liniste pentru turistii de erice varsta ,oferind largi posibilitati de petrecere a timpului liber precum:catarari pe munte;schi si sanius;trasee montane sau bai cu ape termale.Baile cu ape minerale din Borsec sunt cunoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea.Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international.

In statiune se mai pot vedea:

1-Sapte izvoare-se afla la o distanta de aproximativ 1,5km de centrul statiunii,cuprinde sapte izvoare cu apa carbogazoasa ce contine diferite minerale ,cu proprietati curative

2-Grota Ursilor-este un ansamblu de goluri adanci formate prin fenomenul de eroziune naturala a rocilor sub actiunea apelor de infiltratie (fenomen carstic).Intreaga zona este strajuita de brazi imensi ,impresionanti prin robustetea si sobrietatea lor.

3-Pestera de Gheata -este localizata in zona muntelui Gatul Chibei.Fiind cea mai importanta cavitate din Piatra Mare,are o deschidere de 50m orientata spre nord.Zona coborata a pesterii pastreaza in interior temperaturi scazute tot timpul anului ,chiar si zapada.

4-Izvorul stravechi-il intalnim in drumul spre Pestera de Gheata si este unul dintre cele mai vechi izvoare din statiune.

5-Izvorul Pierre Curie-izvorul cu cea mai radioactiva apa din statiune ,se gaseste la 1,8km de centrul Borsecului

6-Pestera Scaunul Rotund-este cea mai lunga cavitate formata dintr-un tuf calcaros din romania.

7-Rezervatia Pietrele Rosii-se afla in apropiere de erasul Borsec ,pe teritoriul localitatii Tulghes ,la o altitudine de 1215m ,ocupand o suprafata de 14 ha.Aceasta rezervatie este cunoscuta pentru bogatia speciilor de plante si animale ,unele dintre ele unice in lume.

Bibliografie:"Transilvania-Trasee turistice in zonele naturale de recreere
si agrement din Transilvania-Mandri de Romania"

05 octombrie 2012
Ada Giulia M.