Fecioara Maria si Euharistia În apariţiile de la Fatima, din 1917, legătura dintre Fecioara Maria şi Euharistie este evidenţiată de pregătirile misterioase de care au beneficiat cei trei copii din partea Arhanghelului Mihail, care s-a prezentat ca fiind Îngerul Păcii sau îngerul Portugaliei. Aceste pregătiri au culminat în timpul celei de-a treia vizite a îngerului, în octombrie 1916, după cum descrie Lucia:
„Din momentul în care am ajuns la locul respectiv, am început să rostim rugăciunea Îngerului: „Domnul meu, eu cred în Tine, eu sper, eu Te ador şi Te iubesc...” Nu mai ştiu de câte ori am repetat această rugăciune până când deasupra noastră a început să strălucească o lumină necunoscută... Ne-am ridicat pentru a vedea ce se petrece şi atunci l-am văzut pe Înger ţinând în mâna stângă un caliciu deasupra căruia era suspendată o ostie din care curgeau câteva picături de sânge în caliciu. Îngerul a lăsat caliciul suspendat în aer, a îngenuncheat lângă noi şi a repetat de trei ori: „Sfântă Trinitate, Tată, Fiu şi Sfânt Duh, vă ofer Corpul, Sângele şi Sufletul preţios al lui Iisus Cristos, prezent în toate problemele lumii, ca o reparaţie a răutăţilor, violenţelor şi indiferenţei cu care El însuşi a fost ofensat. Şi prin meritele infinite ale Inimii Sale Preasfinte şi prin Inima Imaculatei Maria, mama Sa, cer convertirea sufletelor păcătoase.”
El s-a ridicat apoi şi a luat în mână caliciul şi ostia sfântă. Mi-a dat mie Sfânta Ostie şi Sânge din caliciu apoi a împărţit ceea ce a rămas între Jacinta şi Francisco:
„Mâncaţi şi beţi Corpul şi Sângele lui Iisus Cristos atât de mult ultragiat de oamenii ingraţi! Reparaţi crimele lor şi consolaţi-l pe Dumnezeul vostru!”
Şi prosternându-se din nou la pământ el a repetat de trei ori alături de noi: ”Preasfântă Trinitate...etc” şi a dispărut... Noi am rămas mult timp în aceeaşi poziţie repetând aceleaşi cuvinte. Când ne-am ridicat am observat că se făcuse deja noapte şi că era timpul să ne întoarcem acasă.”
Ni s-a revelat astfel ca Îngerul i-a oferit prima dată ostia sfântă Luciei, cea mai vârstnică dintre copii care a şi rămas cel mai mult timp aici jos, pe pământ, pentru a transmite mesajul Mariei şi a oferit picături de sânge verişorilor ei care au murit apoi în 1919 şi 1920 , conform anunţului Fecioarei din 13 iunie 1917:
„Da, pe Jacinta şi pe Francisco o să îi aduc în curând înapoi în Cer. Dar tu vei rămâne aici pentru mai mult timp. Iisus vrea să se servească de tine pentru a mă face cunoscută şi iubită.”
Împărtăşania miraculoasă adusă de Înger copiilor clarvăzători în Fatima şi-a dovedit ulterior întreaga semnificaţie –aceea de a fi o împărtăşanie reparatoare. Totul se constituie într-un ansamblu coerent, de o profundă bogăţie spirituală. În mod evident, acei copii analfabeţi încă nu puteau inventa o asemenea istorisire care dovedeşte o mare armonie între elementele sale şi care depăşeşte cu mult capacităţile lor intelectuale şi cunoştinţele lor religioase pe care le dobândiseră prin catehism.
Există şi alte apariţii mariale în care beneficiarii au fost gratificaţi cu împărtăşanii miraculoase. Apariţiile de la Garabandal, în Spania (1961-1965), au fost îmbogăţite cu ceea ce numim „miracolul euharistic” care s-a petrecut pe 18 iulie 1962, în plină noapte.
„Într-adevăr, în acea zi, spre ora 1 noaptea, mai multe persoane au văzut apărând pentru mai multe minute o ostie suspendată în aer în dreptul gurii lui Conchita.
Când am văzut că a scos limba şi că nu se alfa nimic pe ea, am trăit probabil cel mai urât moment al vieţii mele! „Doamne Dumnezeule! Ce lucru bizar… nu se afla chiar nimic pe limba ei!”. Zicând aceasta am luminat interiorul gurii ei ..şi deodată am văzut cum micuţa noastră a mişcat limba şi cum într-un mod cu totul inexplicabil a apărut acolo un lucru micuţ, alb şi rotund care părea să crească. Nu ştiu cât a durat acest fenomen, probabil vreo două-trei minute.” Mărturia lui Pepe Diez
Acelaşi ecou poate fi înregistrat şi de la fratele clarvăzător care se afla în apropierea ei: „ Am văzut cu claritate că nu se afla nimic pe limba ei atunci când a scos-o din gură. Înainte să reînchidă gura o ostie alba a apărut în mod miraculos în dreptul limbii ei.”
Părintele dominican Etelvino Gonzalez descrie astfel ostia miraculoasă:
„Obiectul era un corp alb de aceeaşi mărime şi având acelaşi aspect cu ostiile folosite la împărtăşanii. Era probabil un pic mai gros decat o ostie normala şi dădea impresia că era un pic spongios şi adera perfect la limba fetei.”
M. Felix Gallego, medic la Polanco, în provincia Santander a văzut perfect un halou în jurul capului micuţei, după apariţia miracolului, în timp ce ea pleca dinspre biserică. În chiar aceeaşi noapte, el a scris un raport pe care l-a trimis cu câteva zile mai târziu domnului Valentin cu misiunea de a-l înainta superiorului său ierarhic.
O altă persoană venită din Madrid a constatat acelaşi lucru:
„Sub portalul bisericii, în mijlocul mulţimii care era dispusă într-un cerc foarte vast, Conchita se deplasa în extaz. Lumânările din biserică luminau locul foarte clar, dar deasupra tuturor acestor lumini era o alta care lumina tot capul fetiţei şi mai ales zona gurii ei. Doamna Fernandez Pacheco care se afla în apropierea portalului a putut urmări chiar din faţă straniul fenomen pentru mai multe minute. Era ca şi cum, spune ea, in gura fetiţei s-ar fi aflat o ostie aureolată de lumină.”
Există şi alte mărturii legate de manifestarea acestui fenomen luminos. Care este totuşi semnificaţia acestui miracol euharistic? Miracolul luminos a fost destinat, spun clarvăzătorii, să ne facă să credem în realitatea acestor apariţii. Fenomenul constituie deci o poartă apologetică. El aduce în lumină din nou mesajul central public din Garabandal: devoţiunea faţă de euharistie. Există mereu o coerenţă între miracol şi mesajul său, dar cu toate acestea suntem încă departe de a pătrunde total semnificaţia şi profunzimea spirituală a miracolului de la Fatima.
La Kerizinen, în Franţa, Fecioara Maria a apărut în 1938 şi în 1965 în faţa unei ţărănci foarte modeste, Jeanne Louise Ramonet, şi aceasta din urmă a beneficiat timp de mai mulţi ani de împărtăşanii miraculoase.
„Jeanne Louise care locuia la 4 kilometri de biserică şi avea o infirmitate la un picior nu putea să meargă la slujbă decât duminica. În celelalte zile ea era împărtăşită de un înger care venea în locul apariţiilor. Acest lucru s-a petrecut zilnic timp de mai mulţi ani. Eu cred că ea se deplasa în fiecare zi în locul apariţiilor pentru a se ruga şi pentru a primi la intervale neregulate această vizită miraculoasă care totuşi pentru ea nu mai constituia ceva neobişnuit. Doamna R. a văzut deja de două ori îngerul dar nu a reuşit să vadă ostia. Doamna Le B. şi doamna P. l-au văzut fiecare de câte trei ori. Jeanne Louise intra în extaz în timpul acelor împărtăşanii şi mai multe persoane au fost martore la faptul că în acele momente nu mai era deloc sensibilă la atingeri sau chiar la arsuri pe mână sau pe gât.”
Domnul abate B. A primit declaraţii- mărturii din partea a zece copii cu vârste între 4 şi 12 ani. Aceşti copii au declarat separat că au văzut ostia „rotundă şi albă exact ca la biserică”, putem spune utilizând expresia unuia dintre copii. Unul dintre ei a declarat că a văzut ostia coborând din cer direct spre Jeanne Louise şi nu venind dinspre direcţia bisericii aşa cum cineva încercase să îl facă să declare.
Jeanne Louise Ramonet, decedată în 1994 la vârsta de 84 de ani, era o femeie simplă, modestă şi discretă. Mai mulţi preoţi sunt de acord cu mărturiile ei, cum este şi cazul doctorului Assaily, care a putut să o viziteze şi să o interogheze îndelung.
Într-o perioadă mult mai apropiată de zilele noastre, stigmatizata italiană Raffaella Lionetti (1918-1991) primea frecvent euharistia în timpul stărilor sale de extaz de la Iisus Cristos sau de la Maica Domnului:
Putem considera drept un miracol deosebit, repetat de mai multe ori în cursul vieţii sale, faptul ca ostia sfântă (în unele cazuri era vorba de mai multe ostii) adusă de Iisus pentru împărtăşanie se materializa în mâinile ei întinse pentru rugăciune. Multe persoane au fost martore la aceste miracole, în cele mai diverse şi neprevăzute circumstanţe.
Întotdeauna Iisus îi punea ostia în mână Raffaellei, iar Maria se ţinea deoparte privind cu adoraţie la Fiul Său Divin. Câteodată El aducea mai multe ostii destinate şi credincioşilor care se rugau alături de Raffaella.
Aceste împărtăşanii miraculoase ale stigmatizatei au fost adesea însoţite de parfumuri celeste minunate care constituiau o chemare misterioasa a credincioşilor către Dumnezeu şi către aprofundarea vieţii lor spirituale:
„Prin intermediul euharistiei materializate în mâinile sale pe care am avut graţia să o primesc de câteva ori am simţit că mila Domnului este imensă şi am simţit cât de mult ne iubeşte El ca un tată bun care abia aşteaptă să fie chemat ca să vină să îşi ajute copiii. Am înţeles cum, prin intermediul împărtăşaniei frecvente şi prin apropierea de Domnul nostru mijlocită de euharistie, noi putem ajunge să purtăm un dialog constant cu Dumnezeu.”
Pentru credincioşii rătăciţi aceste împărtăşanii reprezentau ocazii pentru a reveni la practica religioasă: „Am primit o singură dată din mâinile sale ostia sfântă apărută în mod miraculos între degetele sale ridicate. Este imposibil din punct de vedere uman să descriu ce am simţit în acele momente de graţie. Pot să spun doar că apoi m-am gândit de multe ori la ce se petrecuse şi pentru mai multe zile am plâns amintindu-mi de marea graţie pe care am primit-o prin apropierea mea de acest minunat instrument al Domnului: o persoană care mi-a schimbat complet existenţa şi care mi-a dat certitudinea ca viaţa pe pământ se desfăşoară în lumina lui Dumnezeu ca o pregătire pentru viaţa eternă.”
Raffaella Lionetti a dus o viaţă ascunsă, în solitudine şi sărăcie, trăită în spirit de sacrificiu. Ea veghea în permanenţă pentru a nu da experienţelor sale spirituale un caracter public. Beneficiind de stima autorităţilor ecleziastice, ea s-a bucurat de asemenea şi de prietenia cu don Carlo Mondin, abate din Berra, care când a împărtăşit-o pentru prima dată a fost martorul apariţiei miraculoase a unei ostii celeste. În 1975, printr-o decizie ecleziastică şi nu ca o pedeapsă, episcopul Ferrrare l-a înlocuit pe Don Carlo în parohia sa din cauza fenomenelor extraordinare care se manifestau în timp ce el celebra mesa. Cuprins de extaz din timpul consacrării, Don Carlo se ridica adesea de la sol. Devenit unul dintre consilierii spirituali ai Raffaellei, Don Carlo a fost de mai multe ori martor al împărtăşaniilor sale mistice. El se străduia atât cât îi era cu putinţă să o protejeze de curiozitatea inoportunilor şi mai ales de indiscreţiile lui don Stefano Gobbi, fondatorul Mişcării Sacerdotale Mariale care, atrăgea mereu atenţia asupra stigmatizatei.
Sursa:angelinspir.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu