Tanarul care era invidios pe print
Un tanar care locuia intr-un sat nu departe de curtea unui imparat era invidios pe print, un tanar care era exact de varsta lui, motivul fiind; viata de huzur a fiului de imparat. El auzea de la oamenii din sat sau chiar de la parintii sai ce ispravi a mai facut micul print la nu stiu ce bal, ori la o partida de calarie, ori prin balciuri sau targuri.
Tanarul de la tara muncea cam toata saptamana ajutandu-si parinti la gospodarie si se odihnea sambata dupa amiaza si duminica dupa amiaza. El ar fi vrut asa, dupa mintea lui, ca in timpul acesta cand nu muncea sa aiba si el activitati ca ale printului. Dar nu putea avea acestea; odata, fiindca era sarac si a doua; fiindca nici timp nu avea prea mult duminica dimineata, fiind dus de parintii sai la Biserica. Este adevarat ca parintii sai nu-l duceau cu forta la Sfanta Liturghie, el fiind un tanar credincios si cu frica de Dumnezeu, caruia ii placea sa se inchine si sa se roage.
Dar tot avea asa o mahnire gandind ca in vremea in care el nu stie decat de Biserica, printul era prin targuri cumparandu-si lucruri scumpe, pe la partide de calarie sau pe la comedii si balciuri. Intr-o zi, dupa Sfanta Liturghie de duminica, auzi niste vecini discutand despre print si se apropie sa auda ce zic aceia, care oricum povesteau in gura mare.
Fiul de imparat fusese in acea dimineata de duminica la balci si acolo a incalecat un ponei care a dat cu el de pamant atat de tare, incat l-a lasat fara suflare. Dupa ce si-a venit in simtiri l-au dus la doctori si acestia i-au spus ca va umbla o perioada destul de mare in carje capatand mai multe betesuguri.
Tanarul nostru auzind acestea - curios lucru! - dintr-o data nu mai fu invidios absolut deloc pe print. Si-si dadu seama ca isi dorea multe din cele pe care le are printul, dar nu si betesugul sau.
Povestire inclusa in cartea NESTEMATE DUHOVNICESTI vol. I, Editura Cristimpuri, 2010
Sursa:http://www.crestinortodox.ro/credinta-pentru-copii/povestiri-talc/tanarul-care-invidios-print-123291.html
Un tanar care locuia intr-un sat nu departe de curtea unui imparat era invidios pe print, un tanar care era exact de varsta lui, motivul fiind; viata de huzur a fiului de imparat. El auzea de la oamenii din sat sau chiar de la parintii sai ce ispravi a mai facut micul print la nu stiu ce bal, ori la o partida de calarie, ori prin balciuri sau targuri.
Tanarul de la tara muncea cam toata saptamana ajutandu-si parinti la gospodarie si se odihnea sambata dupa amiaza si duminica dupa amiaza. El ar fi vrut asa, dupa mintea lui, ca in timpul acesta cand nu muncea sa aiba si el activitati ca ale printului. Dar nu putea avea acestea; odata, fiindca era sarac si a doua; fiindca nici timp nu avea prea mult duminica dimineata, fiind dus de parintii sai la Biserica. Este adevarat ca parintii sai nu-l duceau cu forta la Sfanta Liturghie, el fiind un tanar credincios si cu frica de Dumnezeu, caruia ii placea sa se inchine si sa se roage.
Dar tot avea asa o mahnire gandind ca in vremea in care el nu stie decat de Biserica, printul era prin targuri cumparandu-si lucruri scumpe, pe la partide de calarie sau pe la comedii si balciuri. Intr-o zi, dupa Sfanta Liturghie de duminica, auzi niste vecini discutand despre print si se apropie sa auda ce zic aceia, care oricum povesteau in gura mare.
Fiul de imparat fusese in acea dimineata de duminica la balci si acolo a incalecat un ponei care a dat cu el de pamant atat de tare, incat l-a lasat fara suflare. Dupa ce si-a venit in simtiri l-au dus la doctori si acestia i-au spus ca va umbla o perioada destul de mare in carje capatand mai multe betesuguri.
Tanarul nostru auzind acestea - curios lucru! - dintr-o data nu mai fu invidios absolut deloc pe print. Si-si dadu seama ca isi dorea multe din cele pe care le are printul, dar nu si betesugul sau.
Povestire inclusa in cartea NESTEMATE DUHOVNICESTI vol. I, Editura Cristimpuri, 2010
Sursa:http://www.crestinortodox.ro/credinta-pentru-copii/povestiri-talc/tanarul-care-invidios-print-123291.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu