Sfanta Sara

Saintes Maries de la Mer – Sfintele Marii ale Marii, Camargue, sudul Frantei. Asa dupa cum arata si numele, ne aflam la malul Marii Mediterane, intr-o fermecatoare localitate cu case albe extrem de cochete, buticuri si terase, dominate de biserica-cetate din sec XV si de… arena pentru coride! Pentru noi, neasteptat de multi turisti, multa viata intr-un locde care nu mai auzisem, in care ajunsesem print-o decizie de moment ( nu era in programul pelerinajului); venisem aici de la Marsilia pentru a ne largi aria informatiilor despre inceputurile crestinimsului in Franta .
Biserica ( ridicata pe fundatia celei din sec IX), cu turn inalt de 15 m, vizibila de la 10 km distanta pe terenul plat de la malul marii, este plina de turisti. Pentru un sat de 2.300 locuitori, locasul este incredibil de mare – aflam insa ca a fost construit ca cetate, in care intra toata populatia in caz de atac al piratilor sau al sarazinilor. Se adaposteau astfel nu doar oamenii, ci si moastele celor doua Marii care dau numele localitatii – Sf Maria Salomeea, mama sfintilor apostoli Ioan Evnghelistul si Iacov, fiii lui Zevedeu si Maria Jacobita – mama sfantului apostol Iacob cel Mic. Pentru ele venisem aici si constatam ca biserica lunga de 40 m, inalta de 15 m si lata de 9 m este plina de obiecte care le venereaza ( statui, relicve crestine, placi cu multumiri aduse lor, tablouri reprezentand miracole etc etc). Sub altar, o cripta in care coboram, ca toata lumea. Acolo este parca mai multa viata, mai multi vizitatori curiosi, e un duh vesel si incerci sa gasesti explicatia. Statuia negra a sfintei Sara – protectoarea tiganilor, pe care o descoperim aici, este imbracata cu multe bulendre colorate, in dreapta ei sunt multe candele aprinse, iar in stanga, pe altarul din sec intai – multe placi cu multumiri aduse sfintei. Fotografii cu tigani mari si mici pe perete, o urna cu biletele lasate sfintei si doua afise cu rugaciuni: Priere a Sara ( Rugaciune catre Sara) si Priere Gitane ( Rugaciunea tiganilor).
Sara, Sara, Sainte et amie / Ecoute-moi, je t’en suplie / Sara, Sara Sainte et amie / Entends ma voix, ma voix quie prie… Nous te confions nos secrets/ Nous te presentons nos enfants / Nous t’ápportons de gros bouquets / Nous t”embrassons de coeur battant.// Ce soir nous chanterons pour toi / Nous danserons autour du feu / Nous ne serons plus qún voix / Qui monte a travers toi vers Dieu..
Sara, Sara, prietena sfanta / Te implor, asculta-ma / Sara, Sara, prietena sfanta / Auzi-mi glasul, glasul in rugaciune… Noi iti incredintam secretele noastre,/ Iti prezentam copiii / Iti aducem buchete mari de flori / Te imbratisam cu inima firbinte// In seara asta vom canta pentru tine / Vom dansa in jurul focului / Vom fi toti o singura voce / Care urca prin tine la Domnul.
Cat chef de viata, cate sperante, cate rugaciuni, cate multumiri exprima aceste haine colorate, suprapuse, care o imbraca pe Sara… toate aceste lumanari aprinse… Dar cineeste Sfanta Sara?
Istorie crestina si traditie provencala
 În 41 d.Hr., Irod Agripa Intaiul, fiul mezin al lui Irod cel Mare, devine rege al iudeilor. cu sprijinul romanilor si imediat dupa un an incepe persecutia comunitatii de credincioşi crestini, Il ucide Icob, fratele lui Ioan, apoi il prinde si il intemniteaza pe Petru, dar acesta reuseste să scape cu ajutorul unui înger. In acelasi an 42, Maria Salomea Il insoteste pe Isus la Calvar si apoi participa la tortura fiul ei Iacob cel Mare .
Cateva zile mai tarziu, un mic grup de familii din Betania, din care faceau parte: Lazar, sora sa Marta, prietenul sau Maximin, Marcella roaba lor, Maria Magdalena, Maria Jacobita, Maria Salomeea, Sidonius – orbul din Ierihon, Parmena – unul dintre cei 7 diaconi, Iosif din Arimateea si alti cativa ale caror nume istoria nu le-a pastrat, au fost escortati la portul Iope ( Jaffa de astazi, Tel Aviv) si au fost incarcati pe o nava fara panze si vasle, trimisa in larg pe Marea Mediterana ( conform traditiei provensale). Este mai degraba credibil ca au fost imbarcati pe o nava de linie, dandu-se capitanului instructiunea de a fi lasati pe un tarm indepartat, de unde acesti apropiati ai Domnului Iisus sa nu se mai poata reintoarce. Exilatii plecati din Cezareea Palestinei au fost debarcati in Delta Rhonului, poarta de intrare catre Gaila interioara, port pentru navele comerciale, escala pentru calatori si piata de desfacere pentru comercianti. Aici exista dejat orasul Ra, numit dupa numele zeului soarelui la egipteni, loc in care s-au adunat multi straini, printre care si o colonie evreiasca. Spre aceasta colonie, probabil, s-au indreptat Maria Jabobita si Maria Salomeea ( actualmente localitatea poarta numelede Saintes Maries de la Mer ( „Mariile marii”), situata langa Arles.
Despre Sf Lazar si Sf Maria Magdalena se spune ca u mers catre actuala Marsilia, convertind populatia locala la crestinism ( Sf Lazar – primul episcop al Marsiliei), dupa care Sf Maria Magdalena a urcat spre munte, propavaduind alaturi de Sf Maximin. Sfanta si-ar fi trait ultimii 30 de ani din viata intr-o pestera in Muntii Sainte Baume („baumo” inseamna „pestera” in limba provensala; pestera sfanta).Marta s-a indrptat catre nordul tarmului in care a esuat barca, propavaduind la Tarascon – a carei protectoare este.
Tadintie, legenda… Franta este incredintata ca a fost increstinata din chiar secolul intai, de catre prietenii Domnului. Daca dovezile din Evul Mediu nu sunt toate credibile, exista insa si atestari mai vechi, care sprijina traditia: epitafurile sapate in piatra, regasite in timpul sapaturilor din Marsilia, dovedind prezenta mormintelor crestine inca din sec 1,contemporane perioadei lui Nero; Sf Irineu vorbeste deja, pe la anul 185, despre traditia bisericilor din zona; doua texte din sec V° atesta formarea comunitatii crestine din Arles in sec 1, datorita activitatii misionare a Sf Trofim, discipolul Sf Petru; vestigiile galo-romane din paraclisul Sf Casian din Marsilia atesta prezenta calugarilor ucenici ai Sf Cassian in sec V in masivul de la Sainte-Baume etc etc. Dar nicaieri nu este vorba de Sfanta Sara!
Cine este Sfanta Sara?
 Sfanta Sara este venerata “adiacent” Sfintelor Marii ale Marii – Sf Salomeea si Sf Maria mama lui Iacob, care se pare ca au ramas in zona in care a esuat barca lor si in care, drept multumire, prietenii Domnului au ridicat primul altar crestin. Sarah ( ca nume evreiesc) este cunoscuta dintr-o evanghelie apocrifa, scrisa la trecerea dintre secolele I si II, in care este mentionata printer femeile sfinte care au mers la mormantul Domnului in Ziua Invierii. Traditia retine faptul ca ea era egipteanca, insotitoarea neagra a celor doua Marii,ceea ce ar explica cumva de ce este acum venerata ca sfanta tiganilor – cuvantul gitan fiind o deformare a cuvantului egypten, astfel fiind apelati primii tigani la sosirea lor in Franta secolului XV. Ea putea fi o sotie repudiate a lui Pilat, convertita la crestinism. O alta versiune, mai recenta, spune ca o femeie tiganca din zona le-ar fi intampinat pe cele doua Sfinte Marii la sosirea lor, ceea ce este imposibil (migratia tiganilor din nord-vestul Indiei catre Persia a inceput in jurul anului 900, ajungand in sudul Frantei / Arles la inceputul sec. XV). In 1936, un preot vorbeste despre o Sfanta Sara care ar fi trait la sfarsitul sec IV intr-o manastire din Libia. In sfarsit, alta versiune aminteste despre o Sara prezenta intr-un grup de martiri crestini persani, in sec IV.
Desi pentru Sfintele Marii ale marii traditia este foarte veche, iar atestari scrise apar inca in sec XIII in Legende Doree (Legenda Aureea) – o opera in limba latina care povesteste vietile a 150 de sfinti, sfinte si mucenici crestini – despre Sarah / Sara nu apar informatii decat incepand cu anul 1521, in La Légende des Saintes-Maries de Vincent Philippon.Despre cultul sau nu se vorbeste nimic inainte de anul 1800, ceea ce nu inseamna insa ca nu a existat, pentru ca mai apoi acesta sa fie asociat cultului celor doua Marii, a caror slujnica ar fi fost, conform traditiei crestine.
Sfanta Sara este numita in limba romilor Sara e Kali ( Sara cea Neagra). Aceasta poate face trimitere la cultul zeitei indiene Kali (Bhadrakali, Uma, Durga, Syama), apelativ care concorda cu originile indiene ale tiganilor sositi in Europa dupa sec al IX lea. Este aici insa vorba de o sfanta crestina, care pastreaza caracteristicile cultului primar. La festivalului rromilor care a avut loc in timpul primului Congres international al rromilor in anul 1971, un afis mare, care prezenta procesiunea cu Sfanta Sara, explica : « Statuia Sfintei Sara va fi purtata pe brate de rromi. Sfanta Sara, marea sfanta protectoare a rromilor, reprezinta forma crestina a zeitei indiene Kali. Zeita a destinului si a norocului, ea a fost respectata de poporul rrom inca de cand primii indieni si-au parasit tara, acum o mie de ani. » Pentru a marca finalul festivalului de la Saintes Maries de la Mer, statuia Sfintei Sara este purtata in procesiune in mare, exact in acelasi mod in care se procedeaza in timpul sarbatorilor din octombrie din Druga Puja in India. Doar ca aici, in Franta, motivatia crestina duce cu gandul la sosirea pe mare a barcii cu prietenii Mantuitorului, la anul 42 d.H.
Pelerinajul si procesiunea anuala a Sfintei Sara de la Saintes Maries de la Mer se organizeaza in fiecare an la 24 mai, ca prima zi dintre cele doua dedicate sfintelor Maria Jacobita si Maria Salomeea. Ceremonia este intotdeauna aceeasi, ducand cu gandul la procesiunile din Evul Mediu. Inainte de aceasta, intre 18 si 24 mai clericii rromi oficiaza numeroase botezuri pentru copiii tiganilor sositi la festival.
Oricine ar fi fost Sara, tiganii nu pun multe intrebari si isi venereaza protectoarea cu credinta simpla si intensa, pentru ca ea le indeplineste cererile in rugaciune!! Localitatea Saintes Maries de la Mer este astazi centrul veneratiei lor si la festivitatile inchinate Sf Sara vin anual mii de pelerini -tigani din inteaga Europa.

Maria Chirculescu
Miriam Turism
Sursa:http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfanta-sara-149599.html