sâmbătă, 13 februarie 2016

Tu care-nveti pe altii

 Tu care-nveti pe altii
de Traian Dorz

" Tu care-nveti pe altii
S-asculte de Hristos
Esti cel mai mult datornic
Spre bine si frumos.

Sa stii, ca faci pacatul
Nu numai cand faci rau
Ci si cand nu faci bine
Cat poti, in jurul tau.

Cand ai trimis, Iisuse, ai tai invatacei
Le-a spus - nimic pe cale sa nu-si ia cu ei.
Cati au urmat Cuvantul si-n lume Te-au vestit
Nimc n-au luat cu dansii, nimic nu le-au lipsit.

Dar azi, Iisuse, atatia ce-aleg al Tau Sfant drum
De toate iau, numai pe Tine nu, acum.
Averi prea multe -ades
Arginti, prea sacul plin.
Credinta insa Doamne, si Duh, asa putin.
Materia-I atrage de-aluneca si cad,
Din drumul mantuirii...la moarte si la iad.

O, om...ce mari raspunderi ai
De tot ce faci pe lume
De tot ce spui in scris, sau grai.
Ce grija trebuie sa pui
In viata ta, in toata,
Caci gandul care-l scrii sau spui
s-a dus si-n veci nu-l mai adui
dar vei culege roada lui,
ori viu, ori mort...odata.

Cand Te-ai coborat in lume
Fiule-al lui Dumnezeu,
Intre cei ce te urmara
Nu, Iisuse, n-am fost eu
Insa cel ce-n seara Cinei
De arginti sa faca rost,
Si s-a dus ca sa te vanda
Da, Iisuse, eu am fost.

O, roaga-te sa poti sa crezi
Caci vai de cei ce nu pot crede
Ci cauta pururea dovezi
Din ce pipaie si vede
Puteam s-ascult dar n-am voit
Caci prea ma stapanea trufia,
Putand fi bun, m-a ispitit
Pacatul si nevrednicia
Avut-am voie sa-nteleg
Deplin, ce-I rau si ce e bine
Dar, cunoscand, am vrut s-aleg;
De-aceea merit tot ce-mi vine.
Acolo-ti pierzi cararea buna

De unde vrei carari mai multe.
Cand nu vrei sa asculti de nimeni
Nici n-ai pe nimeni sa te-asculte.
Vei fi-ntelept daca-ntelegi
De-acum, ce lucru mare
e-n veselie sa-ti alegi
prieten-de-ntristare.

Ce lacomi ne sunt ochii spre tot ce nu-i al lor
Rapim grabiti si fructul stiut otravitor
Ce lacomi ne sunt ochii spre tot ce nu-i permis
O stim, dar ce puternic e-ndemnul spre abis
 Ce lacomi ne sunt ochii, ne-atrag
spre ce nu vrem.
E cupa otravita, o stim si totusi bem.

Daca scriind, putin umplut-ai
Cu hrana buna sacii goi
Daca din buna visterie
Scoti lucruri scumpe vechi si noi,
Dac-ai fost pom laga izvoare
Cu dulce rod la vremea lui,
Atunci mai nalt si mai puternic
Vei straluci...cu cat apui.

In trecerea grabita prin lume catre veci
Fa-ti timp macar o clipa sa vezi pe unde treci.
Fa-ti timp sa stai cu mama si tatal tau, batrani
Fa-ti timp de-o vorba buna si-o coaja pentru caini.
Fa-ti timp si-aduna zilnic din toate cate-un pic

Fa-ti timp...ca viata trece si cand nu faci nimic.
Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa inveti
Fa-ti timp sa dai vietii si mortii tale pret.
Fa-ti timp acum, ca-n urma zadarnic ai sa plangi
Comoara risipit-a vietii...n-o mai strangi.

Doamne, cum sa-Ti cer iertare
Pentru tot ce sunt si... nu-s
Pentru tot ce nu fac...si-as face
Caci tu nu asa mi-ai spus.
Nainte de a fi ce suntem
Eram aceea ce vom fi
Caci moartea nu-I o nimicire
ci-i noaptea catre-o alta zi.
Traiti frumos urmand credintei
Caci nu sfarsim nimic acum
Mormantul nu-I o nimicire
ci-un scurt popos...pe-un vesnic drum.

O, iarta-mi Te rog, Doamne, atatea rugaciuni
Prin care-Ti cer doar paine si paza si minuni.
Caci am facut adesea din Tine robul meu
Nu au ascult de Tine, ci Tu de ce spun eu.
O, apostolii-nbuibarii
Tolaniti pe perne moi
Cat e-ntinsul departarii
De la voi si pan-la noi
Stim ca ne urati, dar iata
Nu mai este mult si-apoi
Noi pe vesnicia toata
Ne vom desparti de voi.

O, voi cei mari, raspunzatori de gloate
Parinti si-ndrumatori pentru urmasi,
Voi veti purta raspunderile toate.
Voi cresteti sfinti, sau cresteti ucigasi

Sa spui, dar nu in orice vreme
s-alegi cand spui si ce vorbesti
sa taci, dar nu oricand, ci-alege
Ce taci - si cui sa nu graiesti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu