Tradiții și predicții de Sfântul Vasile și Anul Nou
de Maria Filipoiu
Ca o cumpănă-ntre ani,
Sfântʼ Vasile-n calendar,
făcător e de minuni.
Că-n menire pune har.
Înzestrat cu putere
de duh, miraculoasă,
alungă duhuri rele
din suflet şi din casă.
În destin mijlocitor,
vestit e prin credinţă.
Că e tămăduitor
celor în suferinţă.
Prin rugăciunile lui,
din îndrăciţi pot scoate
slujitorii Domnului,
blesteme necurate.
Ca urător de bine
în datini populare,
poate schimba destine
precum ploaia-n ninsoare.
Se spune că ar fi fost
fratele Crăciunului,
trimis pe lume cu rost.
Din porunca Domnului.
Practici magice se fac
în prima zi de An Nou,
cu seminţele din sac
şi rugă la Dumnezeu.
Ca roditor să fie
bobul ascuns în brazdă.
Și multă bogăţie
s-aducă în ogradă.
Noroc să ne-nsoţească
pe parcursul anului.
De rău să ne ferească
Rugăciunea Maslului.
Vitele din ogradă
să fie numeroase.
Iar mană să nu cadă
peste leguminoase.
Prin colind de Sorcovă
şi cel numit Vasilcă,
se duc urări de slavă,
noroc şi spor la muncă.
Cu plocon şi azime
vin copiii la părinţi.
Uniţi de-a fi prin vreme,
buni la suflet şi smeriţi.
Împreună chefuiesc
cu vin şi cu bucate.
Un obicei strămoşesc
să ducă mai departe.
Dar şi finii pe la naşi
se-adună la zi mare.
Peste an de-a fi părtași
la orice sărbătoare.
Plăcintă cu răvaşe,
la oaspeți este dată.
Să vadă de-s frumoase,
surprizele din soartă.
Revin colindătorii
cu seminţii de brazdă,
precum semănătorii.
La primitoare gazdă.
Când urarea-i gătată,
sămânţa-i măturată
de gazda colindată.
Și-n brazdă-i aruncată.
Să fie mai roditor,
Noul An, proaspăt venit.
Că muncind prin el cu spor,
din plin poți fi răsplătit!
Umblând cu semănatul,
feciori pocnesc din bice.
Vrând să dezlege rodul
păioaselor cu spice.
Iar forţe malefice,
farmece de peste an,
de frică-n hău s-or duce.
Purtate de duh viclean.
Alungate-s pe pustii,
cu slujba moliftelor,
farmece de cununii
din ursita fetelor.
Dacă stai în aşternut,
prima zi de An Nou,
timpul va fi irosit.
Că ai vrea să dormi mereu!
De eşti vesel, necăjit,
la pungă uşor sau greu,
ori flămând, ori ghiftuit,
peste an vei fi mereu.Să porți un ceas la mână
în ziua de Anul Nou.
Toate să-ți meargă strună,
după cum e planul tău.
Să ai bani în buzunar
și bucurie-n suflet.
Să-i chivernisești cu har
și să n-ai niciun regret.
Nimănui să nu dai ban
în astă sărbătoare.
Că-ţi va sufla-ntregul an,
vântul prin buzunare!
Să bei vin, să fii voios
şi-mbujorat în obraji!
Prin an de-a fi sănătos,
bun şi iubit de cei dragi!
Supărare să nu ai
în suflet sau în casă!
Ca de necaz să nu dai
prin soartă nemiloasă!
De-o fi voios ori posac,
primul musafir sosit,
vesel, bogat sau sărac,
asemeni lui ţi-e sortit!
Unelte folosite
pentru lucrat pământul,
acum sunt pregătite.
Pentru când vine timpul.
De probă se înhamă
trăgătoarele la jug.
Și câţiva paşi se-ndeamnă,
să tragă brazdă de plug.
Se face plan de muncă
pe timpul din calendar,
belşug prin an s-aducă
ţăranului gospodar.
Plugari, croitori, cismari,
maeştri sau muncitori,
unelte de lucrători
să atingă de trei ori.
Interpretări mitice
din fantezia lumii,
pe-a timpului răscruce
revin cu starea vremii.
Cum e vremea-n prima zi,
uscată ori ploioasă,
se spune că-n an va fi
la fel, capricioasă.
De e bogată-n omăt,
ziua de Sfânt Vasile,
în legume-i rod bogat
prin ale toamnei zile.
Un zvon legat de vreme,
de-i ceaţă, prevesteşte
că boli vor fi în lume.
Iar fânul putrezeşte.
Cât adevăr şi cât mit
se află-n ritualuri
ce ţin de an înnoit,
știu doar oamenii maturi.
Vremea-şi urmează cursul
ca fum ieșit pe hornuri
şi dau cu presupusul,
născocitori de zvonuri.
Grădina-i roditoare
şi toamna-mbelşugată,
când gospodarul are
munca planificată.
Muncind la timp potrivit,
când vremea-i prielnică,
planu-şi duc la bun sfârşit,
acei cu drag de muncă.
Omul care-i gospodar,
muncind, agoniseşte.
Iar bani-s în buzunar
la cel ce-i drămuieşte.
Norocul este-n muncă
la cel ce chibzuieşte,
că-nţelepciunea-i scumpă
prin viaţa ce-o trăieşte.
Le isprăveşti pe toate
prin vremea trecătoare,
când ai şi sănătate
la hărnicie mare.
1. Ianuarie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu