BĂRNUŢIU, Simion (1808-1864) Om politic şi gânditor
*Foto:Creative Commons
*Francmasoni romani
Profesor de filosofie la Blaj şi participant activ la Revoluţia de la 1848 din Transilvania. Exilat la Viena după înfrângerea Revoluţiei, îşi termină studiile în drept (1852), susţinându-şi doctoratul la Universitatea din Pavia, Italia (1854). Revine în ţară ca profesor la Academia Mihăileană şi apoi la Facultatea de Drept din Iaşi, unde a fost primul profesor de filozofie. A predat cursuri de psihologie, pedagogie şi drept, fiind un adept al dreptului natural. Gândirea sa socială şi filosofică are ca teme libertatea şi independenţa naţională, dreptul tuturor popoarelor la viaţă şi propăşire, posibilităţile omului de a cunoaşte lumea. Autor al mai multor lucrări: O tocmeală de ruşine şi o lege nedreaptă (1842), Raporturile românilor cu ungurii şi principiile libertăţii naţionale (discurs rostit în Catedrala din Blaj la 2/14 mai 1848), Dreptul public al românilor (postum, 1867), Dreptul natural public (postum, 1870), Pedagogia (postum, 1870), Psihologia empirică şi logica (postum, 1871), Estetica (postum, 1972), precum şi al mai multor cursuri universitare de metafizică, etică şi istoria filosofiei.
În 1856 participa la lucrările unui atelier din Iaşi.
Profesor de filosofie la Blaj şi participant activ la Revoluţia de la 1848 din Transilvania. Exilat la Viena după înfrângerea Revoluţiei, îşi termină studiile în drept (1852), susţinându-şi doctoratul la Universitatea din Pavia, Italia (1854). Revine în ţară ca profesor la Academia Mihăileană şi apoi la Facultatea de Drept din Iaşi, unde a fost primul profesor de filozofie. A predat cursuri de psihologie, pedagogie şi drept, fiind un adept al dreptului natural. Gândirea sa socială şi filosofică are ca teme libertatea şi independenţa naţională, dreptul tuturor popoarelor la viaţă şi propăşire, posibilităţile omului de a cunoaşte lumea. Autor al mai multor lucrări: O tocmeală de ruşine şi o lege nedreaptă (1842), Raporturile românilor cu ungurii şi principiile libertăţii naţionale (discurs rostit în Catedrala din Blaj la 2/14 mai 1848), Dreptul public al românilor (postum, 1867), Dreptul natural public (postum, 1870), Pedagogia (postum, 1870), Psihologia empirică şi logica (postum, 1871), Estetica (postum, 1972), precum şi al mai multor cursuri universitare de metafizică, etică şi istoria filosofiei.
În 1856 participa la lucrările unui atelier din Iaşi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu