Floare fara umbra,mama
de Maria Filipoiu
Floare fără umbră, mamă,
cu miros de pământ ars!
Dor din sufletu-mi te cheamă,
în el să mai faci popas!
Dorul tău, sufletu-mi poartă
în ocean înlăcrimat,
prin valul vieții înoată,
cu destin ce mi-a fost dat!
Te visez că-mi ești aproape,
să te văd cu ochi deschiși,
când privesc cer de sub pleoape
și mă ning flori din caiși!
Când doru-n suflet mă arde,
te caut în Raiul Ceresc.
Să-ți sărut mâinile calde
și să-ți spun că, te iubesc!
Dorul către tine zboară,
pe aripa gândului,
în ziua de primăvară!
De sărbătoarea numelui.
Doru-ți trimit în petale,
cu iubire-n cuvânt scris,
când merg pe-a Domnului cale,
în al vieții etern vis!
8 Martie 2015
Floare fără umbră, mamă,
cu miros de pământ ars!
Dor din sufletu-mi te cheamă,
în el să mai faci popas!
Dorul tău, sufletu-mi poartă
în ocean înlăcrimat,
prin valul vieții înoată,
cu destin ce mi-a fost dat!
Te visez că-mi ești aproape,
să te văd cu ochi deschiși,
când privesc cer de sub pleoape
și mă ning flori din caiși!
Când doru-n suflet mă arde,
te caut în Raiul Ceresc.
Să-ți sărut mâinile calde
și să-ți spun că, te iubesc!
Dorul către tine zboară,
pe aripa gândului,
în ziua de primăvară!
De sărbătoarea numelui.
Doru-ți trimit în petale,
cu iubire-n cuvânt scris,
când merg pe-a Domnului cale,
în al vieții etern vis!
8 Martie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu