Baile Olanesti-Valea Olanesti-Saua Prislopel-Curmatura Stogsoare-Cantonul Cheia(muntii Capatanii)

Băile Olaneşti - valea Olăneşti - şaua Prislopel - curmătura Stogşoare - cantonul Cheia

Marcaj: bandă roşie

Durată: 6-6½ ore. 

Traseu recomandat numai vara.

Trasee de legătura: 18, 19, 20, 22, 23 şi 24


Traseul 17, unul din cele mai importante din Munţii Căpăţînii, face legătura între staţiunea Băile Olăneşti şi zona nord-vestică a Munţilor Buila - Vînturariţa. Traseul porneşte din centrul frumoasei staţiuni (430-520 m), pe şoseaua care urcă pe lîngă parc spre izvorul nr. 24. Traversează apa Olăneştilor şi urcă panta la şoseaua forestieră, pe malul stîng al văii. Din strîmtoarea văii, şoseaua se răsuceşte în buclă şi iese în lunca Pietrişu. La cca 2 km depăşeşte casele sanatoriului de copii Comanca, loc în care soseşte şi varianta şoselei pe la ,,Izvorul 24". La pod întîlnim traseul 18. După poienile de lîngă sanatoriu şoseaua trece pe malul drept. La km 3,3 se desprinde, peste rîu, un drum de căruţă spre Comanca (traseul 13). Pe stînga drumului sînt două izvoare cu apă slab mineralizată. Urmează cabana ocolului silvic Comanca, după care şoseaua trece, silită de pereţii abrupţi, pe malul celălalt. Din cînd în cînd se zăresc ţuguiele stîncilor de pe Plaiul lcoanei sau pe plaiul Piatra Tăiată. Înainte de confluenţa cu valea Rariţa şoseaua pătrunde în cheile mijlocii, mai puţin spectaculoase, ale văii Olăneşti. La gura Rariţei avem o privelişte frumoasă spre silueta muntelui Stogu. Aproape de confluenţa celor două ape trecem pe malul drept al rîului Olăneşti. Valea este strîmtă şi din nou apar chei. Întîi reţine atenţia un colţan; pe lîngă el vine şuviţa unei cascade (Fîntînele). Din curba şoselei se deschide o privelişte frumoasă spre ,,chica" de calcar a Stogului. Trecînd pe malul stîng şoseaua însoţeşte rîul cu numeroase cascade. Muntele Alionte trimite un pinten abrupt silind rîul să se răsucească în cîrlig. Din dreapta, prin două jgheaburi, vin alţi torenţi, care se aruncă vijelioşi în rîul Olăneşti. La km 9,5 valea se lărgeşte şi îşi face loc cabana I. F. Mînzu (657 m; km 11,5). Aici este punct de alimentare cu apă. Părăsim şoseaua forestieră şi rîul, angajîndu-ne în urcuş pe panta muntelui Plaiul Prislopelului (vest). Urcăm malul abrupt, ocolim pepiniera pe la nord şi, mergînd paralel cu firul izvorului Prislopel, după cca 15 min. de la şosea ajungem în şaua Prislopel (790 m), într-o poiană cu largă panoramă. Aici, lîngă troiţă, întîlnim poteca de culme marcată cu cruce roşie (traseul 18). Vom evita marcajul cruce galbenă care coboară din şaua Prislopel spre vest în sălbăticia văii Cheia. Din şa apar pereţii Vînturariţei, care strălucesc puternic peste făget, amintind abrupturile Pietrei Craiului. Din şaua Prislopel începe un urcuş susţinut pe culme, spre nord, drum comun cu traseul 18 (cruce roşie), pe creasta ascuţită şi stîncoasă a muntelui Sterpu (908 m). Poteca oferă o neaşteptată panoramă spre pereţii Cheilor Recea, ca şi spre clăile ascuţite ale Stogşoarelor. Poteca se menţine strict lîngă creastă şi ajunge în şaua ,,La Lac" (refugiu). Mai jos de refugiu, în frunziş, se află un izvoraş. De la refugiu traseul 18 continuă pe creastă, spre muntele Stogu, iar traseul nostru se abate treptat la stînga, spre curmătura Stogşoarelor. De la refugiu poteca (ceva mai neclară) urcă la început direct spre N-NV, pe mijlocul culmii; după cca 150 m începe să se abată uşor spre stînga, ocolind izvoarele seci ale Pîrîului Şeii. Ne apropiem de pereţii Stogşoarelor care apar în pădure cu ziduri inaccesibile; urcăm trei serpentine pînă în curmătura Stogşoarelor (cca 1140 m), loc îngust situat între Stogşoare (abrupt mare în slînga) şi Stogu, imensă piramidă de calcar, care parcă luminează de sus pădurea. Din curmătură poteca coboară spre valea Cheia, pe panta dură a versantului vestic, depărtîndu-se de peretele Stogşoarelor, spre dreapta. Coborîm pe serpentine pînă ce panta se redresează în valea Cheia. Ieşim din pădure la pîrîu, trecem pe malul drept şi, la cca 200 m, la confluenţa cu valea Comarnice, ajungem la cantonul Cheia (890 m), avînd poziţie splendidă la porţile impresionante ale Cheilor Recea.

Foto:Wikimedia Commons